duminică, 31 august 2008

...si a fost VARA

Cand simt ca vara trece,
Doar amintirile raman…
Cand bate vantul rece,
Spunandu-mi, ramas bun
Ramas bun!

vineri, 29 august 2008

Pe langa plopii fara sot...



poezie pe chitara,
la propriu :)

4 face 2x2

Obosit si plictisit de atata umblat prin ploaie sa asezat la umbra unui nuc batran. Nu stia daca apa care ii curgea pe fata erau picaturi de ploaie sau sudoarea efortului depus, pentru a ajunge dincolo. Tot ce vroia in acel moment era sa se odihneasca si sa bea o cana de apa rece. Il dureau picioarele si spera sa se opreasca cat mai curand ploaia pentru a putea continua calatoria.
“Paragina multa, rugina la genunchi si uscatura la raguseala”…asa ii spusese un domn in tren, in timp ce se intorcea de la mare! Nu intelegea de ce i-a venit tocmai asta in cap, si incerca sa gaseasca o legatura cu situatia in care se afla el, dar era zadarnic. Se gandea la faptul ca umbrela a lasat-o in cui, la plecare, crezand ca vremea va fi frumoasa…”ghitusca masii de treaba, daca o aveam acum putea continua si pe ploaie”
Calatorea spre o destinatie necunoscuta, spre un loc magic despre care se zvonea ca obiectele urca la deal singure, in loc sa o ia la vale, ca acolo exista o piramida a destinului si daca iti pui o dorinta in fata ei se va indeplini, dar pe dos! Pe o plaja pustie, un om statea intins la soare si i-a povestit despre acest loc unic. Neavand nimic de pierdut si chiar nimic de riscat, a decis sa plece in cautarea locului cu pricina. Dorinta lui era sa-si intalneasca jumatatea, si prin urmare trebuuia sa isi puna, in fata piramidei, dorinta de a fi singur intotdeauna! Dar ploaia nu se opera! Soarele ardea si nucul incepea sa nu-i mai ofere protectia de care avea nevoie. Era o zi de marti. Poate miercuri va fi mai bine!

...si vara se scurge ca berea pe tricou :I

joi, 28 august 2008

Ghidul nesimtitului


Gata!


Pentru cei care inca mai cred ca nu sunt 'un nesimtit de calitate', m-am hotarat sa iau lectii serioase in sensul asta, si sa devin 'nesimtit cu carte'.



In sensul asta ma apuc de citit "Ghidul nesimtitului" al lui Radu Paraschivescu, si sper sa se lipeasca ceva de mine. :) de ce altii poate si eu sa nu paote? de ce ei este, si eu sa nu fie? de ce sa fi d'ala bun si cilivizat (da stiu, -civilizat-)? de ce sa faci bine in stanga si-n dreapta, cand poti sa nu faci? de ce? eh las ca am sa ma documentez cum se face si-o sa vedeti voi :P
De azi am un decalog dupa care ma voi ghida in viata!

Decalogul nesimtitului
Cele 10 reguli care definesc lipsa de bun-simt

1. Fii strident. Lupta cu toate mijloacele impotriva discretiei.
2. Nu te gandi la ceilalti. Fii egocentric.
3. Patrunde pretutindeni. Nu te lasa marginalizat.
4. Fa prozeliti. O sa vezi ca nu e foarte greu.
5. Batjocoreste lucrurile grave. Practica persiflarea mai ales cand nu e cazul.
6. Arata-te opac la argumentele celorlalti. Eventual, refuza-le de plano.
7. Cauta mereu prim-planul. Incearca sa fii contaminant.
8. Evita sa-ti pui intrebari. Drumul tau e unul al certitudinilor.
9. Convinge lumea sa se plieze pe setul tau de nonvalori. Nu accepta compromisuri.
10. Nu uita ca marele tau dusman e bunul-simt. Combate-l cu fiecare gest si cuvant.

miercuri, 27 august 2008

Bravo tigane!

Am mai spus-o odata, atunci mai mult in gluma...acum ma simt nevoit sa ma repet, si de data asta serios: Nu toti ne nastem Banel Nicolita!

ps: ofsaidul tiganesc nu se pune! 'a ciordit-o si el rromaneste! :D

joi, 21 august 2008

Leapsa de la Mirey :)

Ce face(este) Razvan si nu fac(sunt) restu':

>Eu sunt EU. Nu stiu cine sunt, de ce am ajuns pe lume si incotro ma indrept. Si spre deosebire de altii, nici nu ma intereseaza.
>Iubesc. Imi iubesc familia (parintii, bunicii), iubesc viata, iubesc tot ce e simplu si frumos, o iubesc pe “EA a mea” (desi nu stiu sigur cine e...imi place sa cred ca am intalint-o, dar poate ca ma insel)
>Eu sunt genul care nu ma simt “acasa” decat primele minute, dupa ce ma intorc dintr-o calatorie mai lunga. (“Nicaieri nu-i mai bine ca acasa”, la mine nu functioneaza).
>Sunt genul de om care port cele mai bune haine in cele mai proaste momente, si niciodata nu sunt ‘la moda’ (nici moda nu e ‘la mine’)
>Sunt cret. Sunt foarte cret. Sunt cel mai cret. (la propriu…parul, zic…)
>Nu imi place sa fiu in centrul atentiei la petreceri, desi merg cu mare drag intotdeauna.
>Niciodata nu mint…decat de doua ori pe saptamana, si atunci doar in scopuri caritabile, in fata oglinzii…
>Nu cred in destin, dar nici in absenta lui…traiesc pur si simplu…

Ce fac restu' si nu face Razvan:

>Unii asteapta sa fie bagati in seama, altii se baga ei in seama…eu nu (tac si cand e, dar si cand nu e cazul)
>Multi asteasta sa le pice bogatia din cer (casinouri, loto, chestii d’astea…), altii muncesc pentru a fi bogati…eu nu vreau sa fiu bogat, eu vreau sa fiu FERICIT!
>Oamenii merg pe principiul ca atunci “cand te frigi cu ciorba, suflii si in iaurt”…eu m-am fript cu ‘iaurt’ si de atunci nu mai mananc ‘ciorba’ (nu glumesc)
>Cand au un talent (de a scrie, de exemplu), oamenii exploateaza latura asta…eu, cu greu am fost convins sa ‘public’ cateva versuri scrise de mine (asa’zise poezii)
>Ei (oamenii) invata din gresesile lor si ale altora…eu invat din reusite (ale mele sau ale altora)
>In general, oamenii asculta muzica in functie de starea sufleteasca pe care o au…eu imi schimb starea sufleteasca in functie de muzica pe care o ascult.
>Multi oameni, tinerii in special, vor sa ajunga la Bucuresti, sa se stabileasca aici, sa aibe o cariera profesionala aici…eu sunt ‘aici’, dar as pleca cu prima ocazie, cu primul tren (chiar si cu bicicleta) si m-as stabilii undeva departa de “capitalisti” (Iasi si Brasov raman principalele posibile destinatii)…mai mult, m-as muta si la tara (si cum spuneam intr-un post anterior…o voi face candva)
>Cand ceva incepe bine, sunt mai precaut…nu mai bucuros, ca restul ‘umanoizilor’ (punct)

ps: interesanta treaba asta cu "leapsa" pe blog...iete ca mi-a venit si mie randul...si cine altcineva ma putea provoca decat Mirey :) (aaa si pe Cris a provocat-o...o asteptam si pe ea sa 'raspunda' )

pps: nu prea am multe bloguri pe care le vizitez asa ca nu pot preda aceasta 'leapsa' decat lui FaraSens (sper sa accepte si el provocarea)...ia zi Leo, te bagi?

ppps: cu ocazia postului asta, blogul meu a ajuns la frumoasa cifra de 100 de articole!

pppps: din nou pauza. o sa plec iar din oras asa ca...sa aveti grija de voi!

ppppps: post scriptum la post-post scriptum dupa un post scriptum. capishi? nici eu :D

Orgoliu. Iubire. Doua lucruri total diferite!

Sunt barbat. Si ca toti barbatii, orgoliul e unul din cele mai importante lucruri. Nu indrazni sa iti pui ambitia cu mine. Sunt pregatit sa ’pierd’ alte lucriri, mai putin lupta asta. Nu-ti va merge, contra orgoliului meu. Stii foarte bine asta. De ce nu accepti? Cel mai destept cedeaza. Eu nu sunt cel mai destept. Nu cedez nici mort...

Niciodata nu poti sti pe cine prinde drag, doamna cu coasa, asa ca nu imi place sa las pe altadata ceea ce pot demontra azi. Niciodata nu te astepta sa ma dau batut. Niciodata nu sti cand vine ’clipa’ asa ca, trebuie sa fi pregatit pentru orice, oricand...si sa ai toate (sau macar cele mai importante) socoteli cu viata , incheiate! Asa ca raspund oricarei provocari, si incerc sa ies mereu cu fruntea sus!

Ai de gand sa ma provoci? Crezi ca pot ramane indiferent? Crezi gresit. Nu raman indiferent la nimic. Nimic din ceea ce trece pe langa mine nu imi este indiferent, desi uneleori las impresia asta. Voi raspunde oricarei provocari. Poate sa fie ea si una tampita. Important este sa demonstrez. Sa IMI demonstrez, si sa nu ma las calcat in picioare...

Intr-un singur caz, origoliul nu isi are locul. CAND IUBESTI! Nu fi orgolios cu persoana iubita! Nu fi posesiv si nu fi gelos! Orgoliul prostesc duce la...la ce poate fi mai rau intr-o relatie. In ciuda iubirii! Trebuie sa sti sa lasi de la tine, sa accepti si anumite compromisuri pentru ca totul sa fie ’bine si frumos’. Si la fel de important este ca orgoliul sa nu te puna in situatia de a reprosa partenerului, ceea ce ai facut tu pentru el/ea si ceea ce nu ai primit in schimb. Nu fi orgolios cand iubesti. Fa-te IUBIT....

„Iubesc, am curaj si ma tem!”

miercuri, 20 august 2008

...si mirosul crinilor albi...

El, intr-un fotoliul din piele rosie, asezat in mijlocul camerei sufocate de atata mobila. In jeansi, descult, cu camasa albastra, cu gulerul ridicat si manecile suflecate. Tine in maini o carte fara coperti si nu pare ca citeste. Asteapta parca, sa afle cum se sfarseste povestea de dragoste. Fata ii e lipsita de orice fel de traire. O expresie sobra de pe care nu poti citi nimic. Enigamtic. Si enervant de cuminte...
Ea, in aceiasi camera cu fotografiile lipite prost pe toti cei cinci pereti. Goala. Sta langa fereastra deschisa, pe care se strecoara cativa stropi de ploaie. Viseaza cu ochii deschisi. Langa ea, vaze pline cu crini albi. Mirosul lor puternic aproape doare. La fel si melancolia ei. Si doar un bec deschis, umbrintu-i pe jumatate trupul perfect...

Intre ei, o distanta usturatoare! Fac parte din lumi diferite, si nu sunt pregatiti sa infrunte iubirea! Ii geala doar visul. Visul desenat cu creta, de ingeri, in noptile cand s-au iubit! Visul tainuit de ceasuri fara cifre. Visul ce nu incape in intunericul noptii. Ca intr-un film regizat prost. Si speranta. Speranta si mirosul crinolor albi...

De citit!

"Adevarat va spun ca lumea asta e atat de frumoasa..." (Tudor Chirila)

"Unde sunt relatiile de care vorbeam, pe care le speram, in care investeam suflet si inima, ce veneau cu imbratisarile alea stranse intre iubiti, saruturile alea patimase, mangaierile repetate la nesfarsit, soaptele in miez de noapte, lacrimile calde si sarate ce plecau de la un ochi si se uscau pe obrajii ochilor celuilalt, unde sunt?" (Cabral)

"...daca am avea nebunia sa ne urmam iluziile fara sa avem nevoie de certitudini..." (Octavian Paler)

"10. Sa nu bei regulat. Sa nu bei de suparare. Sa nu bei pentru ca se cere sau se impune. Sa nu bei din teribilism. Sa nu bei din solidaritate. Sa nu bei ca esti mai fraier. Nu esti. Sa nu bei ca esti singur. Sa nu bei ca sa evadezi. De-abia atunci esti prins. Sa nu bei ca sa uiti. Iti vei aduce aminte cand te vei trezi." (Tudor Chirila)

"Pe bune, viata e frumos, de ce sa ne batem capul cu trezit de dimineata, cu pedalat la munca, cu responsabilitati, cu urecheli… cand am putea sta acasa linistiti si nederanjati decat de periodice caderi ale netului, cablului, sau chefului de orice…" (Cabral)


*dupa parerea mea, sunt cele mai tari posturi, publicate in ultimul timp, pe 3 din blogurile fregventate de mine! cititi ca merita :) (click pe fiecare in parte)

marți, 19 august 2008

"intoarce-te cand dorm"





Desi o simt si imi doresc…
N-am cui sa spun un “Te iubesc”
Caci viata nu e singura,
Ce merita iubirea mea!
Sa inot cuminte in acvariul meu
Si sa astept
Ce? Nu stiu nici eu…
Sa numar zilele pana va aparea?
Si daca va intarzia?
Si daca nu ma va gasii?
Ma va gasii...
Ma va gasii!

luni, 18 august 2008

still dreaming 2 (poz'n'e)





































Copilarii pierdute!



by Deko

De cand cu lumea asta internautica se pierd jocurile copilariei. Ati observat? Copilariei mele, copilariei noastre…nu mai vezi copii care sa se joace pe-afara. Unde sunt gastile alea frumoase dinainte care jucau ‘21’ la garaj, sau ‘miuta’…fetele care toata ziua sareau elastecul si jucau sotronu, nebunii care se alergau la leapsa, tevile cu corneete au disparut, pitita, tarile, lapte gros, capra (jocul, nuu…) eheee. Copii nu mai ies afara. Oare cum o fi sa vezi jucandu-se leapsa cu laptopul in brate prin cartier? Pitita online…unu stinge monitoruu si restu pleaca, fiecare pe cate un site diferit...Nu mai bate nimeni mingea, cum o faceam noi., fotbalul intre blocuri se joaca online acum, Fifa. CS a luat locul pistoalelor cu apa si tevilor cu cornete…’tara-tara vrem ostasi’-‘pe cine’ (enter)….’frate sper ca nu ma sparge la firewall’…
Generatiile viitoare vor avea toti 1.20m, galbeni la fata, n-or sa iasa din casa daca bate vantul…ba dar daca ne ataca vredata hoardele…pai si-au luat-o frate: click-stanga bang-bang ca mi-am luat topor de 300damage si i-am spart sa moara….
Si inconstienta de cand eram copii a disparut. Probabil ca fiecare avea in spatele blocului un leagan ruginit, care se mai tinea intr-un singur surub, dar in care ne dadeam toata ziua fara nici un stres…te urcai in el, toti prietenii erau in jur si te incurajau: “Pan’la bara, pan’la bara…” si tu te dadeai cat te tineau putirile, si nu putea sa ti se intample nimic. Dupa care cresti, devi adult responsabil si nu nene..cum sa ma urc eu in asa ceva sa se rupa cu mine..no no…dar ca matur responsabil ce faci? Te uric intr-o Dacia Logan si mergi cu 160km/h..dar esti in siguranta…160km/h, o tona de metal si n-are ce sa ti se intample pentru ca esti adult responsabil…dar leaganul ala e o prostie…
Pacat!

sâmbătă, 16 august 2008

...si visul continua...

S-a mai scris vreodata despre dragoste? Probabil ca da! Despre povesti nemuritoare cu printese si cavaleri calare. Despre iubiri imposibil care se aduna in stomac si-si mesteca durerea (nu mai stiu unde am citit asta dar suna bine). Despre suferinta in iubire, despre distanta care nu poate fi daramate decat in doi. Furia neputintei de a mai iubii pe altcineva dar cu speranta de a o iubii si a fi iubit din nou de ea EA!
E frumos sa-ti amintesti privirea si zambetul care te-au facut sa te indragostesti nebuneste de EA! Sa spui ca EA este ACEEA si sa lupti pana la capat, chiar si in cele mai dificile situatii. Sa sti cand sa inchizi ochii si cand sa lasi de la tine, pentru ca firul fragil ce va leaga sa nu se rupa. Sa fi recunoscator ca face parte din viata ta, chiar si daca nu o poti saruta in fiecare seara, de noapte buna!
Ziua in care am reinceput sa sper a fost defapt o clipa. A fost clipa in care m-a facut sa cred ca de fapt am trait iubirea perfecta iar ceea ce mi s-a intamplat a fost pentru ca Dumnezeu a vrut sa am parte de tot ce e mai bun. E frumos sa privesti lucrurile din perspectiva omului care se simte iubit…iti da speranta de mai bine si traiesti cu ideea ca “EA” e undeva acolo si asteapta sa o intalnesti…te asteapta cu bratele deschise, cu dragoste loiala, plina de respect, admiratie si tot ceea ce presupune o iubire ca in povesti!

Acea clipa. La inceput frumos, nebunesc...de ce nu, copilaresc. Totul era frumos si nimic nu ma putea face sa cred ca se va termina vreodata. Apoi am primit prima ”lovitura”, cand am revenit cu picioarele pe pamant. Dupa aceea, ceva m-a facut sa cred ca trebuie sa mai incerc - dragostea. Am lasat totul in urma si am continuat. Bine zis "am continuat" pentru ca asa a fost...nimic nu se schimbase, "era aceeasi". Insa m-am incapatanat sa cred ca merita sa incerc.
Nu stiu daca am gresit, pentru ca iubeam si dragostea iti ia mintile cateodata, te face sa devii euforic, sa crezi ca totul este si va fi frumos. Asa se si poate intampla, insa trebuie sa exista aceeasi dorinta,"un viitor impreuna". Am lasa multe in urma, am lasat deoparte, am incercat sa fiu "cel mai bun" si poate am gresit. Acum, dupa aproape un an, am invatat un lucru: "sunt eu, nu vreau sa fiu cel mai bun, vreau doar sa fiu eu asa cum multa lume m-a cunoscut si m-a apreciat". Stiu ca nu am nimic special la mine, la prima vedere, insa stiu sigur ca am un suflet mare si o mare dorinta de a iubii si a fi iubit.
Dupa un an, pot spune ca m-am maturizat mai mult, ca am invatat mai multe lucruri despre viata si ca am invatat ca "increderea nu se cere ci se castiga", se castiga prin fapte. Sper ca in viitor sa fiu acelasi baiat care zambea si de ce nu...sa fiu acelasi "pusti" incapatanat si orgolios...asa cum numai eu sunt!


*buna dimineata Soare! Naratorul e din nou viu! Si eu odata cu el!
Voi ce mai faceti!

still dreaming

Berea aia buna, pe plaja, dupa o noapte care din nou a fost mult prea scurta pentru a mai avea timp si de dormit…
Apa, care stie sa te iubeasca in felul ei, si nu te mai lasa sa iesi, odata ce te-a ‘captivat’ in maretia valurilor sale…
Tigaia aia buna si carafe de vin de la Poienita, cand iti canta la masa Ion Laceanu si Maria Dragomiroiu….
Concertele din fiecare noapte de la Galele Studentesti: Directia 5, COMPACT, Fara Zahar…Smiley si Parazitii in Tineretului…
Banana care ne duce si “ni zvarle” dupa ce inconjoara epava…si hidrobicicleta ce ne-a purtat pana la plasele pescarilor, in larg…
Pescarii si pescarusii de pe dig, si berea bauta cu varu’, cu burta in sus la soare, pe stabilopozi…
Ploaia scurta, care ne-a tinut sub umbrela sezlongului…pana ne-am hotarat sa sarim in apa...acolo picaturile nu mai erau ude….era doar legatura dintre cer si mare...


Deja imi lipsesc toate! Si pana la anu..pana la anu mai avem IARNA!

vineri, 8 august 2008

Spune-mi ca ma iubesti!








Mai aproape de ingeri!

Azi e 08.08.'08! E o zi mai speciala! (cu toate ca a mai fost si 02.02.'02; 03.03.'03 si tot asa...) dar nu cu 8! 8 e mai speciala (nu degeaba m-am nascut eu pe 8) AIUREA!

Azi incep Jocurile Olimpice! Mult succes delegatiei Romaniei!

"Cauta iubirea cu inima, nu cu capul!" Mark Twain (from Crisu'...La Multi Ani pentru poimaine)

LA MULTI ANI CATALINA! (verisoara mea draga) LA MULTI ANI PENTRU MAINE!

Tot maine plec la MARE! Urmeaza o saptamana.....o saptamana.....

joi, 7 august 2008

La pescuit!

Stau. Citesc linistit “Scrisori imaginare”. Imi place. Cuvintele curg, pline de inteles, in fata mea. Sunt pe scarile din stape, la umbra nucului. Mirosul frunzelor si umbra racoroasa ma indeamna sa nu ma mai ridic pana nu termin cartea! Cuvintele curg in continuare. Laptopul e la incarcat. Ajuns la scrisoarea lui Paler catre Kafka, il aud pe Bebe :”ai ba rame?”. Incerc sa-l ignore si incep sa citesc cu voce tare si alert. “Ce faci ba citesti? Ce citesti?”…”Ma gandesc cum ati murit dumneavoastra, domnule Kafka…” . “Zi ba, ai rame? Sau ma duc la Gigi’al Zdarchi?” “N-am ba rame, nu mai consum. Incerc sa ma las!” Contrariat de raspunsul meu, insista pe tema cartii “Zi ma ce citesti? E pentru scoala?” …”De fapt, deosebirea dintre felul cum ati murit dumneavoastra si felul cum a murit Socrate, este…” Dialogul se opreste. Bebe pleaca neintelegand nimic. Reiau linistit lectura. Cuvintele curg. Nucul tine racoare. Laptopul s-a incarcat.

2 ore mai tarziu eram la pescuit. N-am prins nimic!

miercuri, 6 august 2008

Digul

"Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem la capat. Piatra uda
luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesubt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
inca intr-o zi vom renunta sa ma patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita c-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singur. Pot aluneca
sau pot inainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intruna de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?"


*Daca as incerca sa scriu eu ceva, oricum as fi mult prea influentat de scrisorile lui Paler.
**Mie imi place.

vineri, 1 august 2008

PENTRU CA NE PASA!

ESTI PIETON ?
Vino cu o sticla de apa plata.

ESTI CU MASINA ?
Vino cu un bax de plata.

UNDE ?
In piata din fata Casei Poporului- Palatul Parlamentului .

CAND ?
Duminica 03 August orele 10:00-13:00.

DE CE ?
PENTRU MARAMURES, BUCOVINA SI MOLDOVA. VII , DEPUI APA SI PLECI. ANONIMI, UMANITARI CUM POT FI ROMANII CAND LE PASA.


*MERGETI SI FACETI GESTUL ASTA! OAMENI AIA CHIAR AU MARE NEVOIE, SI CHIAR MERITA! E NEDREPT CE LI S-A INTAMPLAT!!!
**post preluat dupa http://www.cabral.ro/