poezie fara titlu*

Cu o urma de speanta-n gand,
M-am apucat sa scriu, spunand
Cu glasul tresarind incet,
Si cu talentu-mi de poet!

Un suflet intre oameni sunt
Un visator pe-acest pamant.
Sunt un dusman al realitatii,
Indeajuns chinuitor al vietii!

Ca steaua ce mereu apare,
Si se numeste simplu, Soare!
Eu sunt, ce uneori se vede
Un vis intr-o cutie veche!

Risipitor de fantezii plouate
Nu ma inclin in fata nimanui
Nu am sa fac taras pe coate,
Indiferent ce ai sa-mi spui!

Acel baiat cu’minte care-l sti,
Inconjurat adesea de prostii!
Prudent am fost si sunt mereu
Caci stiu sa ma feresc de rau.

*asta pentru ca tot ati vrut o poezie scrisa de mine! daca vreti, luati-o ca pe o definitie proprie...daca nu luati-o ca pe ce vreti. aaaa si va las pe voi sa ii dati un titlu!