joi, 23 octombrie 2008

ratacesc printre oameni cu inima cat un purice si fara directie

...am ranit si am fost ranit...
...apoi am vrut sa invat si am invatat ca asta nu se termina niciodata daca vrei sa fii om...
...apoi am suferit...si am vazut ce inseamna singur...si am aflat ca nu e virus, nici boala...e deficienta...
...si am pierdut oameni si am raspuns la intrebari pe care nu mi le-am dorit puse vreodata...
...si m-am urcat pe scena si mi-a placut si le-a placut si lor si am zburat si am sperat si inca mai sper..si mi-am construit trepte pentru vise si mi-am batut joc de tot ce n-a fost vis... si am platit pentru asta si poate voi mai plati...
...apoi am naparlit in mare...si mi-am spalat sufletul in ea si l-am invelit in nisip ud...


Tudor Chirila

Un comentariu:

  1. si va iesi soarele ,va evapora apa din nisipul ud ............sufletul va fi mai aproape de tine si iti va spune ,ca nu mai esti singur ,esti tu cu tine.

    RăspundețiȘtergere