marți, 11 noiembrie 2008

pierdut intr-o lume mare

...trebuia sa plec...si am plecat. Am calatorit mult, am vorbit mult, am imbratisat mult, am iubit poate la fel de mult, si poate inca o fac... Uneori mult e prea mult iar uneori ea nu este ca ea ci toate sunt ca ea. Uneori lucrurile se impart intre ale mele si ale tale, uneori nimeni nu are dreptate, un pahar gol poate fi vazut la fel de bine si plin, si uneori spui doar atat...

5 comentarii:

  1. poate ar trebui ca tu si ea sa deveniti voi,poate ar trebui sa aveti lucrurile voastre si nu doar lucrurile tale si ale ei

    .....poate maine ea va fi din nou ea

    RăspundețiȘtergere
  2. .... sau poate maine ea nu va mai fi ea sau mai bine zis a ta ... ea oricum va ramane mereu ea ... ea va fi mereu ea in inima ta ...

    RăspundețiȘtergere
  3. calatoriile si departarea in general te vor tine mai "lipt" de persoana aia, si iti doresti sa fi fost acolo cu tine , sa va plimbati, sa te bucuri , nu singur, de frumusetile pe care le vezi....

    departarea , mai bine zis "fuga" te face sa realizezi mai bine ca nu poti fără acea persoană....

    am trăit-o şi ştiu cum e

    RăspundețiȘtergere
  4. ...o traiesc, si stiu cum e...

    multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  5. poate uneori e bine ca ea sa ramana ea,cea cu care te ai obisnuit..cea pe care ai invatat s o iubesti,cea care a fost...cea care nu mai este dar va fi...si eu,una,cred ca in momentul in care iti pierzi increderea in iubire devii un cadavru viu!

    RăspundețiȘtergere