joi, 10 septembrie 2009

un trandafir veninos

povestea viselor pierdute nu se sfarseste niciodata! oamenii s-au obijnuit sa renunte, sa se multumeasca cu putin, sa nu-si asume riscuri. sufletul iti iese prin pori. fara vise, nu esti decat un trup gol, cu un trandafir negru in mana stanga. si stai. si te temi. si totul se darama in jurul tau.
fara vise, mor iubiri si se topesc oameni. cerul incepe sa se stinga!
visele mele. v-am ingropat pe rand, si v-am pus la fiecare cate o pereche de lacrimi. si v-am inchis in mine. un singut vis imi bate in suflet. un vis ce nu poate murii ca oricare altul.
acum e tot ce mai am. nu mai pot sa plang. nu mai pot sa tip. nu mai pot sa misc. am mana dreapta adanc infipta in trandafirul asta veninos...
vin si eu dragii mei, vin si eu...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu