Sibiu

...sau orasul lui Hermann!
e altceva. e o alta lume, o alta Romanie. e locul unde inca intalnesti copii pe strada care se joaca cu mingea cat e ziua de lunga, orasul in care oamenii par a nu avea nici o grija, se plimba linistiti, stau la colturi de drum si discuta, iti zambesc politicos.
un oras medieval in adevaratul sens al cuvantului, un oras in care modernul a patruns cu greu si s-a adaptat stilului, nu invers. orasul in care cainii stau linistiti la geamuri si te privesc curiosi mergand pe stadutele pietruite, parca proaspat maturate, lipsite si de cea mai mica urma de agitatie si surprinzatoare la fiecare pas.
un oras superb luminat seara si aproape pustiu dupa miezul noptii...
Sibiu, orasul caramizilor ruginii.
incarcat de profunzime, de monumente isotrice si biserici autentice, de castele...inca se simte faptul ca a fost capitala cultural-europeana in 2007, eu as spune din pacate. a devenit un reper si a fost un punct de plecare pentru ceea ce inseamna Sibiul astazi, dar orasul asta are de aratat mult mai mult decat ceea ce a reprezentat acum 2 ani.
sa te plimbi agale, seara, fara o directie anume si sa asculti Chiar Daca...sa stai pe bancuta si sa vezi copiii de 2-3 ani cum alearga porumbeii, sa asculti vantul din cel mai inalt turn al orasului, vinul rosu parca e mai bun la butoi decat in alta parte si narghileaua cu struguri...momente de neuitat dintr-un Sibiu de februarie insorit!
tot in Sibiu am intrat pentru prima data intr-o Biserica Catolica, in biserica Evanghelica, am urcat in Turnul Sfatului si Turnul Evanghelic, Palatul Brukenthal si alte cateva locuri foarte faine...
Hermannstandt, orasul care m-a socat putin...un oras care imi place dar spre deosebire de Iasi sau Brasov, un oras in care nu m-as muta...doar l-as vizita in fiecare an! orasul lui Vlad, un tip de treaba, un pusti pe care te poti baza la nevoie...prietenul si ghidul meu din Sibiu!

poate la vara iar...

:)