Un abuz care trebuie corectat!
Acum o zi
marți, 23 decembrie 2008
vineri, 19 decembrie 2008
gata!
cred ca asta e ultimul post a ceea ce s-a numit ...un blog altfel...
"nu mai au rost cuvintele!"
"nu mai au rost cuvintele!"
miercuri, 17 decembrie 2008
putin trist
sunt putin trist pentru ca muntii nu se vad de la geamul meu
putin trist pentru ca mirosul de brad ce invadeaza orasul nu e corect
sunt putin trist pentru ca oamenii nu stiu sa zambeasca
trist pentru cei ce nu vor simtii sarbatorile ca noi toti
sunt putin trist pentru ca, nici anul asta, ca si anul trecut si la anul, Mos Craciun nu va exista...poate peste doi ani...
trist pentru ca l-am cicit pe tudor..."Craciunul celor singuri":
"Craciunul este in povestea simpla a nasterii lui Isus. Si poate ca Isus a fost cel mai singur OM din istoria lumii. Pentru ca oamenii l-au fortat sa-si duca existenta in no-man's land-ul dintre ei si Dumnezeu. Semnificatia Nasterii Celui care din solitudinea divina a reusit sa raspandeasa la scara mondiala o filosofie a iubirii asta trebuie sa fie raza de speranta pentru toti cei care se simt singuri de Craciun.
Pe cruce, la capatul lumesc al calatoriei, Fiul Omului a fost parasit de oameni. Pentru ca apoi sa renasca inmiit la dreapta Tatalui. Craciunul sta in Bucuria ca Isus a putut sa renasca din singurate si dispretul necredinciosilor. De Craciun Isus este speranta celor Singuri. In afara lumii nebune in care traim suntem fiecare dintre noi si El."
sunt putin singur si Craciunul asta
putin trist, dar o sa-mi treaca!
putin trist pentru ca mirosul de brad ce invadeaza orasul nu e corect
sunt putin trist pentru ca oamenii nu stiu sa zambeasca
trist pentru cei ce nu vor simtii sarbatorile ca noi toti
sunt putin trist pentru ca, nici anul asta, ca si anul trecut si la anul, Mos Craciun nu va exista...poate peste doi ani...
trist pentru ca l-am cicit pe tudor..."Craciunul celor singuri":
"Craciunul este in povestea simpla a nasterii lui Isus. Si poate ca Isus a fost cel mai singur OM din istoria lumii. Pentru ca oamenii l-au fortat sa-si duca existenta in no-man's land-ul dintre ei si Dumnezeu. Semnificatia Nasterii Celui care din solitudinea divina a reusit sa raspandeasa la scara mondiala o filosofie a iubirii asta trebuie sa fie raza de speranta pentru toti cei care se simt singuri de Craciun.
Pe cruce, la capatul lumesc al calatoriei, Fiul Omului a fost parasit de oameni. Pentru ca apoi sa renasca inmiit la dreapta Tatalui. Craciunul sta in Bucuria ca Isus a putut sa renasca din singurate si dispretul necredinciosilor. De Craciun Isus este speranta celor Singuri. In afara lumii nebune in care traim suntem fiecare dintre noi si El."
sunt putin singur si Craciunul asta
putin trist, dar o sa-mi treaca!
luni, 15 decembrie 2008
miercuri, 10 decembrie 2008
Ruga
Ma rog la bunul Dumnezeu
Sa pot sa fiu iubit mereu!
E ruga mea catre divinitate,
E ruga mea spre libertate.
Cum am mai fost, sa fiu iubit,
Si sa mai simt ce am simtit.
Sa pot din nou sa mai zambesc
Sa n-am de ce sa ma feresc!
Ma rog ca Ea sa fie bine,
Ma rog sa fie langa mine!
E inca tot ce imi doresc,
N-am sa-ncetez sa o iubesc!
Ajuta-ma si da-mi putere sa resist
Invatza-ma sa lupt, sa nu fiu trist.
Fi langa mine atunci cand imi e greu
Si langa Ea, s-o ocrotesti mereu!
E fata ce-a aparut in viata mea,
E ingerul ce mi-a adus iubirea!
Pe viata am sa ii raman dator,
Si-am s-o iubesc pan-o sa mor.
Te rog, ajuta-ne sa reusim,
Mereu, frumos, sa ne iubim.
Te rog, nu ne lasa sa pierdem,
Speranta in care inca, credem!
Doamne, ajuta-ne cu-a Ta putere,
Sa trecem peste acea durere…
Sa indeplinim ce ne-am promis,
Si nicidecum sa renuntam la vis!
*de...un om altfel, pentru cine stiu eu :)
luni, 8 decembrie 2008
aceeasi pijama trista
in fiecare seara la fel...un pat gol, un gand departe si vise
dimineata doare
pijamaua mea a uitat sa zambeasca
dimineata doare
pijamaua mea a uitat sa zambeasca
duminică, 7 decembrie 2008
don't cry
Intr-un gand vechi, cineva ma ruga sa scriu si despre tine. Iti dedic aceste cuvinte, tie celui care in dimineata aceasta mi-ai spus pauza. E oare suficient? Oare nu m-am trezit inca? Sa scriu acest mesaj in vis? Nu cred, pentru ca simt o lacrima cum imi gadila obrazul drept, sigur nu dorm. Ai fost singurul vis pe care mi l-am dorit atatea luni, te-am facut sa te simti important de fiecare data, am facut din unul doi si acum platesc.
E urata dimineata asta, nici soarele nu a vrut sa mai iasa, probabil stia ce ma asteapta. Nu am inchis un ochi toata noaptea, ma trezeam si ma uitam la telefoane sa gasesc un semn de la EA. Nici pe ele nu le mai vreau. Am pus armele jos pentru ca am pierdut lupta. Am plans. O lupta pe care am dus-o cu mine insami pentru ca visul a ramas in lumea lui. Da, ieri am plans de ciuda, de nervi, de bucurie! E liniste, atat de liniste incat imi pot da seama in cate cioburi se sparge un pahar. E linistea in care si ceasul a incetat sa mai grabeasca timpul. Linistea de care nu aveam nevoie, in schimb am nevoie de TINE.
Visul meu!
sâmbătă, 6 decembrie 2008
miercuri, 3 decembrie 2008
marți, 2 decembrie 2008
luni, 1 decembrie 2008
1 DECEMBRIE
de Radu
Acest articol a fost scris un pic mai devreme decat la data care va fi postat. La rugamintea lui Razvan am decis sa scriu ce gandesc despre ce va urma. Eu probabil nu voi fi in Bucuresti la data si ora publicarii lui, sper sa fiu la Alba Iulia., sper sa va placa ce voi scrie si sa intelegeti mesajul clar al articolui De ce tocmai acolo? Sper ca toti stiti ce este astazi si ce se intampla astazi.
Astazi esti 1 DECEMBRIE ZIUA NATIONALA a ROMANIEI, a tarii noastre dragi si frumoase. LA MULTI ANI TARA MEA SCUMPA!!! Dar de ce tocmai acolo sunt, ce caut acolo? Am mai fost acum 2 ani la Alba Iulia si am sarbatorit Ziua Nationala, mi-a placut si am decis sa revin acolo pe 1 Decembrie. De ce acum in 2008? Pentru ca astazi se implinesc 90 de ani de la Marea Unire, intregirea tarii noastre frumoase pe data de 1 Decembrie 1918 in cetatea de la Alba Iulia. Orasul este frumos si incarcat de insemnitate istorica, oameni primitori si cel putin in aceasta zi orasul prinde culoare. Dar din pacate in acel oras pe langa oamenii care aduc un omagiu celor care au realiazat Unirea, apar si partidele politice ca nu isi au rostul, care nu fac nimica decat sa strice minunata sarbatoare. Bucurati-va de aceasta zi, nu o tratati ca pe o zi normala sau o zi libera pentru toata lumea, chiuti, jucati hore, beti vin, mancati fasole cu ciolan, asa cum au facut si acum 90 de ani frati nostri, iar clasa politica pe care nu pot sa o uit le transmit frumos: 1 DECEMBRIE ZIUA NATIONALA, NU ESTE O CAMPANIE ELECTORALA! Va indem din nou ardeleni, olteni, munteni si moldoveni haideti sa jucam o hora romaneasca.
LA MULTI ANI!!!
vineri, 28 noiembrie 2008
miercuri, 26 noiembrie 2008
Nebun de Alb
Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru o vesnicie
1.Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De cand ma simt tot mai bogat de tine
Si-mi stau pe tample soarele si luna
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine
Si uite n-are cine sa ne-ajute
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri cauta o cale
De cand ma simt tot mai bogat de tine
Si-mi stau pe tample soarele si luna
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine
Si uite n-are cine sa ne-ajute
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri cauta o cale
2.Prin gari descreierate accidente
Marfare triste vin in miezul verii
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente
Ca sa te apropii si ca sa te sperii
Jur imprejur privelisti aberante
Copii fragili ducand parinti in spate
Batrani cu sanii gri de os pe pante
Si albastrosi venind spre zari uscate
3.Mi-e dor de tine si iti caut chipul
In fiecare margine a firii
In podul palmei daca iau nisipul
Simt un inel jucandu-se de-a mirii
I-aud prin batalii din vreme-n vreme
Ostasii garzii tale ti se-nchina
Iubita mea cu foarte mari probleme
Cu chip slavon si nume de regina
marți, 25 noiembrie 2008
luni, 24 noiembrie 2008
2000 si retur
A fost, si…s-a terminat! :(
Aseara m-am intors din, poate cea mai tare excursie de la munte! O vreme ciudata, foarte ciudata…dar totodata foarte frumoasa! Zapada pana la genunchi, totul alb, frig, lumina, soare, padure, munte...totul la superlative! Desi nu am ajuns la Padina, din cauza furtunei de zapada…drumul pana la 2000 de la 5dimineata a focut totul uitat...
Incredibil…sa pleci pe traseu cand inca soarele nu s-a trezit, sa vezi cum esti inconjurat numai de alb si brazi, sa fi privit de cer si stele cazatoate…sa aculti muntii!
Cel mai frumos moment a fost rasaritul soarelul…pe traseu pe la 1800, si-a facut aparitia tiptil, in spatele nostrum, de sub munti…un rosu aprins, speriat parca de frigul de’afara…dar sigur pe el si maret in ochii nostri…pot spune ca rasaritul pe munte e mult mai frumos decat cel la malul marii…pacat ca nu toti sunt dispute sa-l vada! Merita!
Ceaiul cu rom de la Miorita, coborarea pe sub telecabina…viscol, zapada pana la brau, Radu si chitara, 15 in camera de 6…lucruri care nu se pot compara nu nimic, si nu se pot uita!
Amintirile sunt, poate prea vi in mintea mea acum...urmeaza poze sa va convingeti singuri!..si sa plecati pe munte!
Aseara m-am intors din, poate cea mai tare excursie de la munte! O vreme ciudata, foarte ciudata…dar totodata foarte frumoasa! Zapada pana la genunchi, totul alb, frig, lumina, soare, padure, munte...totul la superlative! Desi nu am ajuns la Padina, din cauza furtunei de zapada…drumul pana la 2000 de la 5dimineata a focut totul uitat...
Incredibil…sa pleci pe traseu cand inca soarele nu s-a trezit, sa vezi cum esti inconjurat numai de alb si brazi, sa fi privit de cer si stele cazatoate…sa aculti muntii!
Cel mai frumos moment a fost rasaritul soarelul…pe traseu pe la 1800, si-a facut aparitia tiptil, in spatele nostrum, de sub munti…un rosu aprins, speriat parca de frigul de’afara…dar sigur pe el si maret in ochii nostri…pot spune ca rasaritul pe munte e mult mai frumos decat cel la malul marii…pacat ca nu toti sunt dispute sa-l vada! Merita!
Ceaiul cu rom de la Miorita, coborarea pe sub telecabina…viscol, zapada pana la brau, Radu si chitara, 15 in camera de 6…lucruri care nu se pot compara nu nimic, si nu se pot uita!
Amintirile sunt, poate prea vi in mintea mea acum...urmeaza poze sa va convingeti singuri!..si sa plecati pe munte!
vineri, 21 noiembrie 2008
zambet
O zi...in care simt ca nu am trait degeaba! Sti cat de bine te simti cand ajungi seara acasa, dupa mai bine de 12 ore de activitate, rupt de oboseala, dar cu o satisfactie aproape diabolica! Ma uit in urma si vad ca azi am facut lucruri constructive, lucruri bune, lucruri de care sa fiu mandru…lucruri care i-au ajutat si pe cei din jurul meu. In ciuda oboselii, am nevoie de cat mai multe zile de-astea!
Da, clar! O seara in care traiesc un sentiment tare ciudat…am ramas uimit sa vad ca SIRENA mi-a cicit blogul in totalitate, mi-a citit gandurile, sentimentele, trairile, imaginatia...adunate in timp, pe blog! Am ramas putin surprins sa vad si ca a apreciat ceea ce a citit! MULTUMESC!!!
“Pe de o parte mi-am dat seama ca nu sunt singurul cu gargauni in cap, cu idei diferite de ale celorlalti, nu sunt singurul care face poze soarelui atunci cand rasare sau apune, care inregistreaza sunetul valului si culege flori de camp, pentru a duce o bucatica de natura acasa....”
E aproape 11, ascult Horia Brenciu – Lucruri simple, si visez...visez la ce a fost, la ce va fi...visez departe, visez la Iasi, visez la Bucuresti, visez la Padina...un dor de duca m-a cuprins instantaneu...maine plec catre munte...Padina, aplicatia doi la Pathos!
Revin cu imagini si de data asta si cu ganduri!
Weekend placut!
Da, clar! O seara in care traiesc un sentiment tare ciudat…am ramas uimit sa vad ca SIRENA mi-a cicit blogul in totalitate, mi-a citit gandurile, sentimentele, trairile, imaginatia...adunate in timp, pe blog! Am ramas putin surprins sa vad si ca a apreciat ceea ce a citit! MULTUMESC!!!
“Pe de o parte mi-am dat seama ca nu sunt singurul cu gargauni in cap, cu idei diferite de ale celorlalti, nu sunt singurul care face poze soarelui atunci cand rasare sau apune, care inregistreaza sunetul valului si culege flori de camp, pentru a duce o bucatica de natura acasa....”
E aproape 11, ascult Horia Brenciu – Lucruri simple, si visez...visez la ce a fost, la ce va fi...visez departe, visez la Iasi, visez la Bucuresti, visez la Padina...un dor de duca m-a cuprins instantaneu...maine plec catre munte...Padina, aplicatia doi la Pathos!
Revin cu imagini si de data asta si cu ganduri!
Weekend placut!
marți, 18 noiembrie 2008
ocean
de Roxana
taaaaar taaaaaaaar...ce zgomot infernal in linistea aceea calma dinaintea furtunii. dar e doar alarma telefonului care suna iar la o ora aproape obscena 6:45. time for me to get up and start another day! deschid ochii in incercarea de a gasi o pata de culoare care sa ma convinga sa adopt o pozitie verticala a corpului. imi tarai corpul ce astazi pare mai greu ca niciodata spre masa sa inchid telefonul. o data cu linistea in venele mele parca se injecteaza o cantitate industriala de cofeina. da, e dimineata iar si mintea mea imi spune:TREZESTE TE!TOARNA TI APA AIA RECE CARE TE FRIGE DE FIECARE DATA PE FATA SI IA O DE LA CAPAT!OO DA SI ZAMBESTE,MAINE VA FI MAI RAU! si postez din nou, automat zambetul meu de fiecare zi. un zambet ce spune tuturor E VESELA SI OPTIMISTA!,nimeni....nimeni nu intelege ca in spatele acelui zambet e o tristete adanca, ce se intinde ca un ocean urias si albastru...dar e un ocean cu o apa limpede, clara. doar ca nu are nimeni curajul sa se cufunde in el..sa-i priveasca claritatea..nimeni nu intelege! daca spui cuiva ca nu faci ceea ce vrei doar pentru ca te gandesti ca persoanei de langa tine sa nu-i fie greu, pur si simplu nu intelege!
poate asa am sa fiu mereu...un ocean!
luni, 17 noiembrie 2008
'Minerii morti, ingrasamant politic'
Marius Nitu
"12 oameni au murit în mina Petrila striviţi de bolovani sau încercând să respire metan în flăcări. De oamenii cu feţele îngropate în praf negru de cărbune a vorbit la TV şi Monica Iacob-Ridzi, o doamnă machiată şi coafată impecabil. Doamna Iacob-Ridzi, cu liniuţă, candidat PD-L în Valea Jiului, a avut de semnalat două aspecte în legătură cu accidentul. Unul, condoleanţele, L-A REZOLVAT REPEDE. Al doilea e mai greu. De ce, dom’le, PSD-ul împarte baloane pe acolo, dezavantajând-o pe dânsa, când tocmai făcea un apel emoţionant, aducător de voturi pe la televiziuni, să se oprească puţin campania? Cum ar veni, morţii cu morţii, candidaţii cu candidaţii. Culmea e că specimenul ăsta de corb-hoitar, care se hrăneşte din suferinţele provocate de o tragedie, nici măcar nu e singur, a fost doar mai puţin abil..."
***
asta mi-a adus aminte de o intamplare dureros de haslie de la alegerile locate de acum cateva luni cand intr-o comuna (nu mai retin numele), PSD'ul aflat la putere a vopsit un gard in rosu...a doua zi gardul era portocaliu si a inceput o ceara ca in curtea scolii pe tema culorii acestuia, PSD'istii acuzandu-i pe cei de la PD-L ca au revopsit gardul in culoarea parditului lor pentru a influenta electoratul...acestia s-au aparat spunand ca cei de la PNL au vopsit gardul in galben dar fiindca rosul nu se uscase, culorile s-au amesteca si a iesit portocaliu.
...asta e tara in care traim...si astia sunt conducatorii...
TE DUCI LA VOT??
mesajul meu pentru politicieni:
*primul si ultimul post legat de prostia(campania) electorala
"12 oameni au murit în mina Petrila striviţi de bolovani sau încercând să respire metan în flăcări. De oamenii cu feţele îngropate în praf negru de cărbune a vorbit la TV şi Monica Iacob-Ridzi, o doamnă machiată şi coafată impecabil. Doamna Iacob-Ridzi, cu liniuţă, candidat PD-L în Valea Jiului, a avut de semnalat două aspecte în legătură cu accidentul. Unul, condoleanţele, L-A REZOLVAT REPEDE. Al doilea e mai greu. De ce, dom’le, PSD-ul împarte baloane pe acolo, dezavantajând-o pe dânsa, când tocmai făcea un apel emoţionant, aducător de voturi pe la televiziuni, să se oprească puţin campania? Cum ar veni, morţii cu morţii, candidaţii cu candidaţii. Culmea e că specimenul ăsta de corb-hoitar, care se hrăneşte din suferinţele provocate de o tragedie, nici măcar nu e singur, a fost doar mai puţin abil..."
***
asta mi-a adus aminte de o intamplare dureros de haslie de la alegerile locate de acum cateva luni cand intr-o comuna (nu mai retin numele), PSD'ul aflat la putere a vopsit un gard in rosu...a doua zi gardul era portocaliu si a inceput o ceara ca in curtea scolii pe tema culorii acestuia, PSD'istii acuzandu-i pe cei de la PD-L ca au revopsit gardul in culoarea parditului lor pentru a influenta electoratul...acestia s-au aparat spunand ca cei de la PNL au vopsit gardul in galben dar fiindca rosul nu se uscase, culorile s-au amesteca si a iesit portocaliu.
...asta e tara in care traim...si astia sunt conducatorii...
TE DUCI LA VOT??
mesajul meu pentru politicieni:
*primul si ultimul post legat de prostia(campania) electorala
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
un trandafir alb
se spune ca lucrurile care au un inceput, au si un sfarsit. se mai spune ca poti sa iei viata cuiva intr-o clipa. totul sta intr-o decizie..........................iubirea insasi e o decizie...
in fiecare luni gaseam de cuviinta sa-ti aduc un trandafir alb. intotdeauna cu gandul. acum probabil am realizat ca acesti trandafiri imi tradeaza sentimentele...am incetat sa mai vad albul si verdele, din lumea care se invartea in jurul nostru. ziua se transforma in noapte, ziua aia...sau noaptea...
in fiecare luni gaseam de cuviinta sa-ti aduc un trandafir alb. intotdeauna cu gandul. acum probabil am realizat ca acesti trandafiri imi tradeaza sentimentele...am incetat sa mai vad albul si verdele, din lumea care se invartea in jurul nostru. ziua se transforma in noapte, ziua aia...sau noaptea...
o astept mereu in casa sufletului. intr-o joi seara ploioasa, si cu un miros ciudat. printre multitudinea de mirosuri, sa-si faca rost si parfumul ei, pe care odata il simteam, il iubeam. parfumul cu miros de inger...
cu gandul departe, imi zambeste. si imi zambeste sincer. ma ia de mana ca pe un copil si ma trage dupa ea, in lumea aceea perfecta...
cu gandul departe, imi zambeste. si imi zambeste sincer. ma ia de mana ca pe un copil si ma trage dupa ea, in lumea aceea perfecta...
sunt momente in care nu ne vorbim. dar cu toate astea stie ca eu stiu totul. si stie si ca sunt constient ca si ea stie totul. dar nu ne vorbim. doar ne privim in amintire, si ne atingem...ea cu teama, eu tremurand...
petalele de trandafiri albi isi fac simtita prezenta in fiecare gest, fiecare gand, fiecare dorinta, fiecare traire...sentimentele sunt albe...noi suntem albi...ea e ingerul!
imi plimbam privirea pe peretele nostru, peretele pe care ne lasam mesaje, peretele scrijelit cu spini..peretele ce poarta amprenta ei si truda mea...afara ploua, e joi...aceiasi joi blestemata...acelasi miros de trandafiri albi....acelasi gand, acelasi inger...lipseste ceva!
as pleca, nu am unde! as striga, nu am pe cine! sa alerg, incotro? sa sper, adica sa traiesc...e tot ce pot face! luni ii voi duce din nou un trandafir alb!
cu gandul!
petalele de trandafiri albi isi fac simtita prezenta in fiecare gest, fiecare gand, fiecare dorinta, fiecare traire...sentimentele sunt albe...noi suntem albi...ea e ingerul!
imi plimbam privirea pe peretele nostru, peretele pe care ne lasam mesaje, peretele scrijelit cu spini..peretele ce poarta amprenta ei si truda mea...afara ploua, e joi...aceiasi joi blestemata...acelasi miros de trandafiri albi....acelasi gand, acelasi inger...lipseste ceva!
as pleca, nu am unde! as striga, nu am pe cine! sa alerg, incotro? sa sper, adica sa traiesc...e tot ce pot face! luni ii voi duce din nou un trandafir alb!
cu gandul!
Teama de a scrie
de Radu
Da mi-e teama sa scriu, de ce nu stiu, chiar nu ma inteleg, de multe ori stau sa ma intreb ce e cu teama asta sa imi exprim sentimentele, gandurile, ideile mele . Razvan ma tot roaga sa scriu ceva pe blogul lui, pe un altfel de blog. Ce sa scriu? Ce sa zic? Nu stiu… dar usor usor o sa ma gandesc ce sa scriu si o sa scriu. Asta fac acum scriu dar nu e de ajuns ce scriu, pentru ca cei care citesc acum acest text clar s-au plictisit sau o sa zica uitel si pe prostu asta ce zice, dar nu imi pasa spuneti tot ce aveti de spus ca de asta traim cica intr-o tara libera, unde dreptul la libera exprimare e permis, de asta s-a murit la revolutie ca sa putem noi, tinerii din ziua de azi, sa ne exprimam liber. Pacat este ca multi dintre noi evitam, nu pentru ca nu avem ce sa spunem ci pentru simplul fapt ca ne este teama…. De ce? Ramane ca voi sa imi spuneiti, voi care ati citit si pe care eu v-am plictisit…
vineri, 14 noiembrie 2008
nu-mi iese
Incerc sa scriu si nu-mi iese. Pur si simplu! Orice as scrie, orice idée as avea, cade intr-o singura directie…de ce?
Sa fie asta inceputul sfarsitului pentru acest blog? Sa fie doar inceputul unei pauze? Sa continui si sa scriu numai porcarii?
V-am dat posibilitatea sa scrieti si voi cate ceva…sunt in pana de idei, de timp, de chef…help!
Nu cred ca are sens sa umplu blogul cu muzica…trilu si iutub e deschis tuturor! Poze…da poze as pune foarte multe..si am s-o fac…PADINA saptamana viitoare…poze noi!
Multumesc Mirey pentru sustinere! Am sa invat si eu!
Sa fie asta inceputul sfarsitului pentru acest blog? Sa fie doar inceputul unei pauze? Sa continui si sa scriu numai porcarii?
V-am dat posibilitatea sa scrieti si voi cate ceva…sunt in pana de idei, de timp, de chef…help!
Nu cred ca are sens sa umplu blogul cu muzica…trilu si iutub e deschis tuturor! Poze…da poze as pune foarte multe..si am s-o fac…PADINA saptamana viitoare…poze noi!
Multumesc Mirey pentru sustinere! Am sa invat si eu!
marți, 11 noiembrie 2008
pierdut intr-o lume mare
...trebuia sa plec...si am plecat. Am calatorit mult, am vorbit mult, am imbratisat mult, am iubit poate la fel de mult, si poate inca o fac... Uneori mult e prea mult iar uneori ea nu este ca ea ci toate sunt ca ea. Uneori lucrurile se impart intre ale mele si ale tale, uneori nimeni nu are dreptate, un pahar gol poate fi vazut la fel de bine si plin, si uneori spui doar atat...
luni, 10 noiembrie 2008
Leapsa de la Mirey :) 2
1.Daca partenerul te-ar insela cum ai reactiona ?
...nu foarte placut!
2. Daca ai un vis ce ai dori sa se implineasca, care e?
MAU!
3. Al cui fund ai vrea sa-l lovesti cu sete?
nu cred ca as vrea...un sut in fund-un pas inainte...de ce sa-i ajut eu sa avanseze?
4. Ce-ai face daca ai avea un miliard de dolari ?
m-as plictisi teribil!
5. Prietenul cel mai bun va fi intotdeauna cel mai bun?
va fi omul pe care ma voi baza oricand!
6. Ai fost vreodata indragostit/a de 2 persoane in acelasi timp?
nu
7. Cat timp ai astepta dupa persoana pe care ai iubit-o?
cat timp exista speranta
8. Daca ai castiga la loterie ti-ai abandona slujba?
da
9. Numeste cinci celebritati cu care NU te-ai prosti prin camere de hotel?
1, 2, 3, 4, si 5
10.Ce anume te stoarce de viata?
viata!
11. Cum te vezi peste 10 ani?
acelasi eu...dar nu singur!
12. Care e cea mai mare frica/fobie?
n-am asa ceva
13. Ce fel de persoana crezi ca e cea care ti-a dat leapsa?
o cititoare ’fidela’ a blogului meu, cu dramul necesar de nebunie ca sa citeasca asa ceva :D
14. Ai prefera sa fii singur si bogat ori casatorit dar sarac?
nu hartia face diferenta...
15. Care e primul lucru pe care il faci cand te trezesti?
depinde...nu am un stereotip in sensul asta!
16. Ai dat totul intr-o relatie?
...nu stiu!
17. Cariera e importanta pentru tine?
nu
18. Ai ierta si uita un lucru pe care ti l-a facut cineva, oricat de teribil ar fi?
depinde cine...
19. Preferi burlacia sau confortul unei relatii?
relatia...cred
Predau leapsa lui Crisu si lui Meshuga!
...nu foarte placut!
2. Daca ai un vis ce ai dori sa se implineasca, care e?
MAU!
3. Al cui fund ai vrea sa-l lovesti cu sete?
nu cred ca as vrea...un sut in fund-un pas inainte...de ce sa-i ajut eu sa avanseze?
4. Ce-ai face daca ai avea un miliard de dolari ?
m-as plictisi teribil!
5. Prietenul cel mai bun va fi intotdeauna cel mai bun?
va fi omul pe care ma voi baza oricand!
6. Ai fost vreodata indragostit/a de 2 persoane in acelasi timp?
nu
7. Cat timp ai astepta dupa persoana pe care ai iubit-o?
cat timp exista speranta
8. Daca ai castiga la loterie ti-ai abandona slujba?
da
9. Numeste cinci celebritati cu care NU te-ai prosti prin camere de hotel?
1, 2, 3, 4, si 5
10.Ce anume te stoarce de viata?
viata!
11. Cum te vezi peste 10 ani?
acelasi eu...dar nu singur!
12. Care e cea mai mare frica/fobie?
n-am asa ceva
13. Ce fel de persoana crezi ca e cea care ti-a dat leapsa?
o cititoare ’fidela’ a blogului meu, cu dramul necesar de nebunie ca sa citeasca asa ceva :D
14. Ai prefera sa fii singur si bogat ori casatorit dar sarac?
nu hartia face diferenta...
15. Care e primul lucru pe care il faci cand te trezesti?
depinde...nu am un stereotip in sensul asta!
16. Ai dat totul intr-o relatie?
...nu stiu!
17. Cariera e importanta pentru tine?
nu
18. Ai ierta si uita un lucru pe care ti l-a facut cineva, oricat de teribil ar fi?
depinde cine...
19. Preferi burlacia sau confortul unei relatii?
relatia...cred
Predau leapsa lui Crisu si lui Meshuga!
duminică, 9 noiembrie 2008
sâmbătă, 8 noiembrie 2008
ganduri
Durerea-i dincolo de suflet
Iubirea este doar un urlet
Un urlet dincolo de voce,
Un gand,dincolo de vorbe.
Linistea e dincolo de sunete
Ca si auzul,dincolo de fapte.
Iubirea este doar un urlet
Un urlet dincolo de voce,
Un gand,dincolo de vorbe.
Linistea e dincolo de sunete
Ca si auzul,dincolo de fapte.
Ma mir in soapta
Ma sperii de-a mea fapta,
Mi-ai cerut, ’sa ma lasi’
Ma ascund dincolo de pasi.
Ma ascund dincolo de pasi.
vineri, 31 octombrie 2008
rezumat
e vineri, s-a dus prima saptamana de munca din viata mea, iar concluzia e una singura...imi place!
maine plec in prima aplicatie a scolii de munte Phatos..la Diham.
am sa revin cu impresii si poze!
maine plec in prima aplicatie a scolii de munte Phatos..la Diham.
am sa revin cu impresii si poze!
joi, 30 octombrie 2008
viata nu trece, ramane in urma
de Crysty
Viaţa nu trece pe langa noi ,ea rămâne în urma noastra si ne priveşte din depărtare cum ne distanţăm şi cum uitam să mai privim ,să mai traim ,să mai iubim.
Micile plăceri ale vieţii ,micile plăceri care ne definesc sunt primele care dispar în vârtejul lucrurilor trecute pe lânga care trecem şi pe care nu mai avem timp să le privim ,să ne vrajească prin detaliile lor ,să ne facă să ne simţim că trăim ,să ne facă umani să ne dea un rost ,un scop.
Uităm de viaţă şi de tot ce înseamnă ea o lăsăm in urma noastră şi ne continuăm drumul drept fără abateri ,priviri ,sentimente. Ne grăbim să ajungem undeva ,dar nu ştim unde, din ce în ce mai repede ne avântam în întuneric ,iar când privim înapoi în marea de întuneric ,vrând să ne vedem la un moment dat viaţa şi realizările ei, nu vedem decât un punct luminos ,o stea ce luceşte firav ,atârnând parcă de un fir subţire de mătase ce aşteaptă sa fie tăiat.
Nu lăsa viaţa sa rămâna în urmă ,urmeaz-o ,însoţeşte-o ,trăieşte-o lasa-o să treaca prin tine ,să existe prin tine să-ţi lumineze calea ,să te inveţe sa iubeşti bucură-te de ea, nu o uita undeva departe. “Ia totul de la viaţa şi dai tot ce-i poţi da!!!”
miercuri, 29 octombrie 2008
...
pentru ca in ultimul timp, viata mea a luat o intorsatura, sa zicem ciudata, legat de timp...dupa 5 luni in care am stat degeaba...acum abea daca mai am 2-3 ore pe zi libere, in care sa...treaba mea sa ce...
asa deci si prin urmare, o sa postez ceva mai rar, dar cu ocazia asta voi apela la buna'vointa si inspiratia unor prieteni, care vor si doresc sa se exprime prin intermediul acestui blog....
numai bine!
asa deci si prin urmare, o sa postez ceva mai rar, dar cu ocazia asta voi apela la buna'vointa si inspiratia unor prieteni, care vor si doresc sa se exprime prin intermediul acestui blog....
numai bine!
marți, 28 octombrie 2008
mirosuri din viata
leapsa de la meshuga....mirosuri ce mi-au marcat existenta
mirosul primelor zile de scoala, stresul si curiozitatea deopotriva , amestecate cu dorinta de nou si regretul unor elemente acum bizare
mirosul brizei marii, dimineata cand plaja e goala si soarele isi scalda razele in valurile mult prea adormite
mirosul de gazon, proaspat tuns, in zilele de vara
mirosul animalelor de la tara (Cezar, MiAU) si al campului, cu toate elementele sale
mirosul amintirilor dureroase, al prieteniilor sincere si al dezamagirilor
mirosul iubirii si al sperantei, mirosul fericiri, mirosul EI
mirosul singuratatii si al momentelor de ratacire, stropite cu lacrimi si venin
mirosul muntilor, cararilor si al cabanei ce stiu ca ma asteapta…am sa vin si-am sa respir tot ce ai mai bun sa-mi oferi
mirosul meu…
predau leapsa lui Mirey si lui Crisu....care sunt mirosurile ce v-am 'marcat' pe voi?
mirosul primelor zile de scoala, stresul si curiozitatea deopotriva , amestecate cu dorinta de nou si regretul unor elemente acum bizare
mirosul brizei marii, dimineata cand plaja e goala si soarele isi scalda razele in valurile mult prea adormite
mirosul de gazon, proaspat tuns, in zilele de vara
mirosul animalelor de la tara (Cezar, MiAU) si al campului, cu toate elementele sale
mirosul amintirilor dureroase, al prieteniilor sincere si al dezamagirilor
mirosul iubirii si al sperantei, mirosul fericiri, mirosul EI
mirosul singuratatii si al momentelor de ratacire, stropite cu lacrimi si venin
mirosul muntilor, cararilor si al cabanei ce stiu ca ma asteapta…am sa vin si-am sa respir tot ce ai mai bun sa-mi oferi
mirosul meu…
predau leapsa lui Mirey si lui Crisu....care sunt mirosurile ce v-am 'marcat' pe voi?
vineri, 24 octombrie 2008
...ca o partida de sah
de multe ori viata mea seamana cu o partida de sah. o partida in care, intotdeauna sunt intr-o situatie deficitara si trebuie sa gasesc mutarea cea mai buna! cel mai des joc cu nebunul. cu amandoi nebunii. pionii sunt doar propriile-mi piese care ma incurca. mutarile imi sunt haotice. asa au fost intotdeauna. nu am un plan de atac, merg pe intuitie si astept greseala adversarului. in liceu m-am descurcat, calul era piesa mea preferata si fentam in forma de ‘L’ orice situatie. eram un cuceritor notoriu si nu aparam nimic. apoi ca sportiv am jucat cu turnurile. direct si fara complicatii, pana in momentul in care am facut rocada, si asta a fost decisiv in pierderea lor. in viata de zi cu zi mut pionii, treapta cu treapta. niciodata nu am stiut sa-mi apar regele. regina a fost intr-o continua asteptare. cand am invatat sa joc cu EA, am pierdut-o. de-atunci nici pionii nu-i mai am toti. unul cate unul au disparut. ultimul a ramas, pe dreapta…e speranta. speranta ca intr-o zi voi sti sa fac mutarea decisive si sa-mi recasting REGINA! fara regina nu pot castiga aceasta partida. regele e inutil fara regina. doar EA poate invinge adversarul!si astfel se naste o alta intrebare…cine e adversarul? destinul?...nu cred in destin. Dumnezeu?...ar fi dureros..pe El nu-l pot invinge niciodata. eu?...eu sunt propriul meu adversar?
Pion B-3. mutarea ta care e?
joi, 23 octombrie 2008
ratacesc printre oameni cu inima cat un purice si fara directie
...am ranit si am fost ranit...
...apoi am vrut sa invat si am invatat ca asta nu se termina niciodata daca vrei sa fii om...
...apoi am suferit...si am vazut ce inseamna singur...si am aflat ca nu e virus, nici boala...e deficienta...
...si am pierdut oameni si am raspuns la intrebari pe care nu mi le-am dorit puse vreodata...
...si m-am urcat pe scena si mi-a placut si le-a placut si lor si am zburat si am sperat si inca mai sper..si mi-am construit trepte pentru vise si mi-am batut joc de tot ce n-a fost vis... si am platit pentru asta si poate voi mai plati...
...apoi am naparlit in mare...si mi-am spalat sufletul in ea si l-am invelit in nisip ud...
Tudor Chirila
...apoi am vrut sa invat si am invatat ca asta nu se termina niciodata daca vrei sa fii om...
...apoi am suferit...si am vazut ce inseamna singur...si am aflat ca nu e virus, nici boala...e deficienta...
...si am pierdut oameni si am raspuns la intrebari pe care nu mi le-am dorit puse vreodata...
...si m-am urcat pe scena si mi-a placut si le-a placut si lor si am zburat si am sperat si inca mai sper..si mi-am construit trepte pentru vise si mi-am batut joc de tot ce n-a fost vis... si am platit pentru asta si poate voi mai plati...
...apoi am naparlit in mare...si mi-am spalat sufletul in ea si l-am invelit in nisip ud...
Tudor Chirila
vineri, 17 octombrie 2008
De ce?
De ce ma trezesc in fiecare dimineata in acelasi pat gol, in care tu nu esti? De ce te caut in fiecare dimineata, in viata mea, dar tu nu esti acolo? Cat sa mai indur aceasta stare de singuratate, care imi digera viata secunda de secunda? De ce ai ramas atat de in urma? Incerc sa te gasesc printre amintiri. Amintiri care se indeparteaza din ce in ce mai mult. Ca trenul ala blestemat in care m-am urcat, intorcandu-ma intre monstri. Vad ca nu esti si ma intreb de ce! In jurul meu nimic nu mai e ca inainte, si nu va mai fi nicidata! Lipseste ceva. Lipseste bucuria fiecarei dimineti. Lipsesc imbratisarile calde. Lipsesc plimbarile in parc. Lipseste o parte din mine. Lipsesti TU! De ce?
De ce trebuia sa intample asa? Sa traiesc o asteptare infernala. Sa fiu inconjurat de lacrimi si confuzie. Mi-e greu sa gasesc urma pasilor tai si sa te intorc din drum. Astept ca acel drum pe care esti sa ajunga, el, la mine. De ce strigarea ta nu mai are aceeasi ardoare ca altadata? Unde esti? Cand te vei intoarce? Te vei intoarce? Incerc sa ma agat de fiecare detaliu pentru a mai rezista o zi, pentru a mai avea speranta de care am atata nevoie sa respir! Incerc sa ajung la tine, desi nu stiu care e drumul corect! Inima imi bate rar…mai rar…din ce in ce mai rar... Am plecat!
Sper sa te intalnesc pe drum!
De ce trebuia sa intample asa? Sa traiesc o asteptare infernala. Sa fiu inconjurat de lacrimi si confuzie. Mi-e greu sa gasesc urma pasilor tai si sa te intorc din drum. Astept ca acel drum pe care esti sa ajunga, el, la mine. De ce strigarea ta nu mai are aceeasi ardoare ca altadata? Unde esti? Cand te vei intoarce? Te vei intoarce? Incerc sa ma agat de fiecare detaliu pentru a mai rezista o zi, pentru a mai avea speranta de care am atata nevoie sa respir! Incerc sa ajung la tine, desi nu stiu care e drumul corect! Inima imi bate rar…mai rar…din ce in ce mai rar... Am plecat!
Sper sa te intalnesc pe drum!
joi, 16 octombrie 2008
dati-i voi un titlu. mie mi-e teama
Tu te temi de ceva? Eu nu ma tem.
Cum adica eu nu ma tem?! Toata lumea se teme…atunci ma tem si eu.
Ma tem sa nu astept in zadar, ma tem sa nu fi fost o alegere gresita, ma tem sa nu fiu tradat, ma tem uneori de singuratate alteori cand sunt inconjurat de oameni. Ma tem de Dumnezeu! E o prostie…de Dumnezeu nu ma tem! De ce s-ar teme cineva de El?! Daca exista, Dumnezeu e bun, Dumnezeu e partea pozitiva din noi. Sa ma tem de partea pozitiva? De iubire? De adevar? De dreptate? Niciodata! Ma tem de moarte. Nu de a mea. Faptul ca as putea sa mor ma lasa rece! Ma tem de moartea celor de langa mine…de pierderea cuiva drag! Ma tem de soare noaptea si de stele ziua. Ma tem ca intr-o zi ma voi trezi din vis si voi avea 7 ani…dimineata plec in prima zi de scoala! Ma tem ca intr-o noapte s-ar putea sa nu mai visez.
Cu teama, despre temeri! Aiurea! Fara temeri! Eu nu ma tem punct.
Nu ai inteles nimic, nu? Scuze. Gandirea mea e haotica. ‘Cand mintea mi-o ia razna, o impachetez si-o trimit la dracu’. La ce sa-mi foloseasca? Din pacate insa imi vine intotdeauna inapoi, stampilata cu “Destinatar Necunoscut”. Idiotii astia si-au uitat pana si originile’ Hai sa nu ne mai temem de nimic. E ora sa zambim. Sa fim curajosi!
Oare teama si frica e acelasi lucru? Daca nu...inseamna ca inca ma tem, dar nu mi-e frica de asta!
Cum adica eu nu ma tem?! Toata lumea se teme…atunci ma tem si eu.
Ma tem sa nu astept in zadar, ma tem sa nu fi fost o alegere gresita, ma tem sa nu fiu tradat, ma tem uneori de singuratate alteori cand sunt inconjurat de oameni. Ma tem de Dumnezeu! E o prostie…de Dumnezeu nu ma tem! De ce s-ar teme cineva de El?! Daca exista, Dumnezeu e bun, Dumnezeu e partea pozitiva din noi. Sa ma tem de partea pozitiva? De iubire? De adevar? De dreptate? Niciodata! Ma tem de moarte. Nu de a mea. Faptul ca as putea sa mor ma lasa rece! Ma tem de moartea celor de langa mine…de pierderea cuiva drag! Ma tem de soare noaptea si de stele ziua. Ma tem ca intr-o zi ma voi trezi din vis si voi avea 7 ani…dimineata plec in prima zi de scoala! Ma tem ca intr-o noapte s-ar putea sa nu mai visez.
Cu teama, despre temeri! Aiurea! Fara temeri! Eu nu ma tem punct.
Nu ai inteles nimic, nu? Scuze. Gandirea mea e haotica. ‘Cand mintea mi-o ia razna, o impachetez si-o trimit la dracu’. La ce sa-mi foloseasca? Din pacate insa imi vine intotdeauna inapoi, stampilata cu “Destinatar Necunoscut”. Idiotii astia si-au uitat pana si originile’ Hai sa nu ne mai temem de nimic. E ora sa zambim. Sa fim curajosi!
Oare teama si frica e acelasi lucru? Daca nu...inseamna ca inca ma tem, dar nu mi-e frica de asta!
miercuri, 15 octombrie 2008
e bine
NU!
Lumea mea nu se face praf!
Ba dimpotriva. In ultimul timp, ultimele zile…lumea mea e pe un drum bun! Merge in directia in care trebuie sa mearga si…sper sa ajunga acolo unde trebuie!
Melodia, pur si simplu imi place! Are un mesaj in care, la un moment dat, toti cred ca ne’am regasit si probabil vor mai fi astfel de momente in viata fiecaruia. Trebuie doar sa le depasim, sa avem incredere in noi si in cei de langa noi…in prieteni!!!
Numai bine!
marți, 14 octombrie 2008
luni, 13 octombrie 2008
vineri, 10 octombrie 2008
ingeri invinsi
se plimba inspaimantati pe suprafata desertificata a pamantului. miroase a suferinta. cerul s-a facut rosu si sangereaza.ingeri cu penele albe isi trag dupa ei aripile pline de sange. demonii au pus stapanire pe ape, pe munti. s-au asezat in varful lor si privesc lumea creata de ei. fum. tortura. chin. suferinta, ura. nimic.
binele a pierdut. ingerii au fost invinsi.
omenirea i-a tradat. sunt blocati intre doua lumi. intre iubire si ura. nu pot sa moara.ingerii care erau odata sfinti si puri, acum sunt goi. sinistri.
sunt creaturile de care Dumnezeu a uitat.
cerul se revarsa colorand rosu de sange orice fir de lumina. orice urma de verde. de speranta.
unii plang. sunt lacrimi incandescente ce se evapora inainte sa atinga pamantul.
obisnuiau sa zboare prin ceruri, sa se amestece printre oameni tinand demonii departe. obisnuiau sa ingenuncheze in fata Tatalui si sa isi deschida aripile imense si de un alb orbitor. obisnuiau sa-si asculte inima si sa iubeasca sincer. ce au ajuns...ce s-a intamplat?
lupta intre bine si rau a fost tinuta in afara lumii noastre. insa raul, prin ura oamenilor a gasit cai de a patrunde in noi. de a invinge ingerii.
de a invinge iubirea.
aici s-a sfarsit totul.
urmeaza o infinitate intunecata.
au pierdut.
joi, 9 octombrie 2008
calatorie catre centrul pamantului 3D
Aseara am fost sa vad prima proiectie 3D din Romania: "Calatorie catre centrul pamantului"...si chiar mi-a placut foarte mult. Ideea de 3D e foarte tare si o chestie ce merita vazuta in fiecare film.
Filmul in sine, povestea nu e de mare exceptie...mediu spre slabut, asa ca astept cu mare curiozitate sa apara un film cu adevarat bun proiectat 3D.
Chiar merita!
Filmul in sine, povestea nu e de mare exceptie...mediu spre slabut, asa ca astept cu mare curiozitate sa apara un film cu adevarat bun proiectat 3D.
Chiar merita!
miercuri, 8 octombrie 2008
criza financiara...criza broscutei
"Intr`un satuc de campie, a venit un investitor american, insotit de asistentul lui. A batut la prima usa intalnita si i`a spus proprietarului: Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea 10 euro. Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta. I`a dat`o investitorului, si`a luat cei 10 euro si le`a spus vecinilor despre ce afacere a facut. A doua zi, fiecare taran s`a dus la investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut`o cu 10 euro.Dupa cateva zile, investitorul le`a spus satenilor: Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de euro. Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le`au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in SUA presat de afacerile de acolo, lasandu`l pe asistentul lui sa vina cu broscutele dupa cel mult o saptamana. Inainte de a pleca, le`a spus:” Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in State. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de euro bucata”. A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le`a spus: ”Fratilor, m`am gandit la o afacere pentru voi. Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 de euro/broscuta. Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?”Satenii, s`au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind ei degraba. Au pus mana de la mana, s`au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu 35 de euro bucata. Asistentul investitorului a luat banii, a plecat in SUA, iar pe sateni nu i`a mai cautat nimeni, niciodata. Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina niciun activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii."
cam asta ar fi explicatia crizei financiare, pe intelesul tuturor...povestea e amar de simpatica
cam asta ar fi explicatia crizei financiare, pe intelesul tuturor...povestea e amar de simpatica
sâmbătă, 4 octombrie 2008
sunt
Sunt un om, poate sunt un fragment din visul tau.
Poate tu de fapt visezi acum!
Sunt...e atat de putin important cine. Pot fi omul care merge in spatele tau pe strada, pot fi cel care iti tine usa deschisa cand iesi din magazin, pot fi tipul pe care l-ai vazut o singura data si te intrebi unde a disparut. Sunt deprimat, fericit, somnoros, vorbaret...Pot fi vecinul care intotdeauna tranteste usa cand intra in apartament si tu dormi. Sunt cel care zambeste tamp in autobuz. De fapt sunt un zambet permanent, sunt zambetul care nu iti piere de pe fata in cele mai solemne momente si cu cat te gandesti mai mult cu atata te chinui mai tare. Acum sunt doar o idee in capul conectat la ochii ce citesc asta. Sunt cel care niciodata nu ajunge la timp pentru un tren. Sunt o gara. Sau poate sunt doar o privire de o secunda dintr-un tren in altul. Sunt un foc aprins care arde, mistuie... Poate sunt o geana, o geana care refuza sa se inchida. Sunt un amestec de extreme. Sunt o chitara uitata in statia de metrou. Sunt o nota muzicala ce se indreapta spre un foc de tabara. Sunt un dependent...dependent de viata, de aer, de zambet, de iubire. Sunt un shot de absinth care a facut traseul invers.
Sunt o dulce depresie si o dragoste amara...
Poate tu de fapt visezi acum!
Sunt...e atat de putin important cine. Pot fi omul care merge in spatele tau pe strada, pot fi cel care iti tine usa deschisa cand iesi din magazin, pot fi tipul pe care l-ai vazut o singura data si te intrebi unde a disparut. Sunt deprimat, fericit, somnoros, vorbaret...Pot fi vecinul care intotdeauna tranteste usa cand intra in apartament si tu dormi. Sunt cel care zambeste tamp in autobuz. De fapt sunt un zambet permanent, sunt zambetul care nu iti piere de pe fata in cele mai solemne momente si cu cat te gandesti mai mult cu atata te chinui mai tare. Acum sunt doar o idee in capul conectat la ochii ce citesc asta. Sunt cel care niciodata nu ajunge la timp pentru un tren. Sunt o gara. Sau poate sunt doar o privire de o secunda dintr-un tren in altul. Sunt un foc aprins care arde, mistuie... Poate sunt o geana, o geana care refuza sa se inchida. Sunt un amestec de extreme. Sunt o chitara uitata in statia de metrou. Sunt o nota muzicala ce se indreapta spre un foc de tabara. Sunt un dependent...dependent de viata, de aer, de zambet, de iubire. Sunt un shot de absinth care a facut traseul invers.
Sunt o dulce depresie si o dragoste amara...
joi, 2 octombrie 2008
Hai!
Hai sa ne pitim si sa ne cautam pe urma. Hai sa fim ca mai demult si sa radem mereu. Sa ne uitam in jur si sa visam la stele. Sa intram tiptil si s-alergam prin ele. Sa ne certam cu vantul si sa uitam de lacrimi. Hai sa atingem apa si sa inotam in mare. Sa stam intinsi pe spate, sa ne uitam la soare. Hai sa privim tot ce ne inconjoara. Sa fim putin mai buni ca cei deodinioara. Sa inconjuram pamantul, sa impartim fericirea. Hai sa mergem pe jos sa respiram curat. Sa mergem catre munte, sa mergem catre brazi. Hai sa dormim in curte inconjurati de greieri. Hai sa facem un cantec si sa-l cantam mereu. Hai sa iubim pamantul. Hai! Asa vreau eu!
Sa fim liberi!
Sa fim liberi!
liber
Sunt liber sau asa ceva
Nu fi trista daca voi pleca
Stii bine ca multi fac asa.
Cine oare a decis asa
Fiecare are calea sa
In dimneata sa.
Nu fi trista daca voi pleca
Stii bine ca multi fac asa.
Cine oare a decis asa
Fiecare are calea sa
In dimneata sa.
Multe vise daca as avea
Le-as pune in valiza mea
As lua si cheia daca m-ai lasa.
Sunt scrise si raman asa
Fiecare are calea sa
In dimneata sa.
Mai trec pe la voi
Poate marti, poate joi
Poate peste un an sau poate doi.
marți, 30 septembrie 2008
luni, 29 septembrie 2008
Sentiment...*
da play si citeste:
Inca o noapte fara ea, singuratatea te apasa mai tare ca oricand pe piept, lacrimile ce le credeai de mult secate iti aluneca grabite pe obraz, bataile inimii se aud cu ecou intre zidurile reci ale camerei...
Ti-a cerut o pauza,poate de tot, esti aproape sigur ca nu se va mai intoarce si certitudinea asta te omoara…
Ti-ai intors stomacul pe dos chinuindu-ti memoria secunda de secunda, ai rememorat aceleasi clipe calde cand mana care ti se plimba incet prin par inca exista, momentele alea ale diminetii cand saruturile inca iti mai accelera bataile inimii in primele secunda de constienta…
Si singuratatea de acum te sufoca, te simti cel mai singur suflet de pe Pamant, stii cu siguranta ca ai cea mai chinuita inima din lume…
Pentru ca a plecat, ti-a lasat un bagaj mult prea greu de dus in spate, realizezi ca viata ta se sfarseste acum si aici, nicio clipa nu-si mai gaseste justificarea, nu mai vezi logica unei noi dimineti…
Stii ca inima ta a trecut prin ultima curba, a fost ultima franare, ultimul schimb de cauciucuri…
Alo, te-ai tampit?!
Ai viata in fata, uita, treci mai departe, zambeste, indreapta spatele, scutura-te si vezi-ti de drumul tau!
Mai ai multe inainte, ai o viata de care sa te bucuri, noi sentimente, noi realizari, noi fericiri si alte mici dezamagiri din care sa inveti.
Ai prietenii langa tine, persoanele care ti-au fost alaturi la bine si la greu, oamenii cu care ai impartit totul, cei pe care nu ai voie sa-i dezamagesti!
Ce, crezi ca esti vreun unicat?! Cu totii am suferit, am trecut prin asta, ne-am ridicat din praf si am pornit mai departe cu pasi mari!
Nu ai mot, nu esti buricul, nu esti varful, esti una dintre furnicile care au trecut prin dragoste. O sinusoida perfecta, unul din milioanele de muritori care au suferit din iubire!
Nu te mai da suflet special, esti inca o inima pe care s-a mai scrijelit o poveste!
Gandeste-te la tine, lupta-te cu tine, deschide ochii…zambeste. Poate maine va fi mai rau dar va fi “mai raul” tau.
Iti esti dator viata asta cu un singur lucru: sa fii fericit!
Lasa plansetele, sterge lacrimile, zambeste si treci la treaba, timpul se scurge in favoarea ta.
Misca!
*articol inspirat de Cabral si dedicat lui Rock'ru!
Inca o noapte fara ea, singuratatea te apasa mai tare ca oricand pe piept, lacrimile ce le credeai de mult secate iti aluneca grabite pe obraz, bataile inimii se aud cu ecou intre zidurile reci ale camerei...
Ti-a cerut o pauza,poate de tot, esti aproape sigur ca nu se va mai intoarce si certitudinea asta te omoara…
Ti-ai intors stomacul pe dos chinuindu-ti memoria secunda de secunda, ai rememorat aceleasi clipe calde cand mana care ti se plimba incet prin par inca exista, momentele alea ale diminetii cand saruturile inca iti mai accelera bataile inimii in primele secunda de constienta…
Si singuratatea de acum te sufoca, te simti cel mai singur suflet de pe Pamant, stii cu siguranta ca ai cea mai chinuita inima din lume…
Pentru ca a plecat, ti-a lasat un bagaj mult prea greu de dus in spate, realizezi ca viata ta se sfarseste acum si aici, nicio clipa nu-si mai gaseste justificarea, nu mai vezi logica unei noi dimineti…
Stii ca inima ta a trecut prin ultima curba, a fost ultima franare, ultimul schimb de cauciucuri…
=================================
acum da play si citeste:Alo, te-ai tampit?!
Ai viata in fata, uita, treci mai departe, zambeste, indreapta spatele, scutura-te si vezi-ti de drumul tau!
Mai ai multe inainte, ai o viata de care sa te bucuri, noi sentimente, noi realizari, noi fericiri si alte mici dezamagiri din care sa inveti.
Ai prietenii langa tine, persoanele care ti-au fost alaturi la bine si la greu, oamenii cu care ai impartit totul, cei pe care nu ai voie sa-i dezamagesti!
Ce, crezi ca esti vreun unicat?! Cu totii am suferit, am trecut prin asta, ne-am ridicat din praf si am pornit mai departe cu pasi mari!
Nu ai mot, nu esti buricul, nu esti varful, esti una dintre furnicile care au trecut prin dragoste. O sinusoida perfecta, unul din milioanele de muritori care au suferit din iubire!
Nu te mai da suflet special, esti inca o inima pe care s-a mai scrijelit o poveste!
Gandeste-te la tine, lupta-te cu tine, deschide ochii…zambeste. Poate maine va fi mai rau dar va fi “mai raul” tau.
Iti esti dator viata asta cu un singur lucru: sa fii fericit!
Lasa plansetele, sterge lacrimile, zambeste si treci la treaba, timpul se scurge in favoarea ta.
Misca!
*articol inspirat de Cabral si dedicat lui Rock'ru!
duminică, 28 septembrie 2008
vineri, 19 septembrie 2008
dialog
-Spuneai ca te-ai schimbat! Cand te-ai schimbat?
-Nu mi-am dat seama, cunosc doar modul in care m-am schimbat.
-Acum esti mai multumit de tine? Te placi mai mult?
-Nu. Ma plac egal. Ma plac cand in culori, cand fara culori. Uneleori vesel, alteori trist. Uneleori simt faptul ca sunt singur, alteori nu-mi pasa.
-Ce e mai important pentru tine, partea reala sau cea spirituala?
-Nimic din ce vad sau aud, ci doar ce simt. Cand nu mai simt inseamna ca mi-a murit realitatea.
-Realitatea? Cand realitatea e reala pentru tine?
-Cand vad prea multa culoare acolo unde nu era si cand miroase a parfum acolo unde era praf.
-Mai poti?
-Da, nu vezi? Zambesc.
-De ce zambesti?
-Pentru ca stiu cat de fals poate fi falsul si stiu ca tu nu ma crezi ca pot sa stiu.
-De ce ai ochii verzi?
-Pentru ca s-au inverzit de la natura din jurul meu. Si pentru ca uneori sunt fericit.
-De ce doar uneori?
-De cele mai multe ori ma gandesc ca fericirea nu e a mea.
-De ce te joci in culori dar arati numai negrul si verde?
-Pentru ca simt nevoia sa creez dupa ce distrug.
-De ce taci?
-Pentru ca atunci nu stii ce gandesc.
-De ce zambesti iar?
-Simt ca se mai inchide un cerc si mi-ar place sa fiu in el. Doar eu!
Tu pui intrebari sau dai raspunsuri?
-Nu mi-am dat seama, cunosc doar modul in care m-am schimbat.
-Acum esti mai multumit de tine? Te placi mai mult?
-Nu. Ma plac egal. Ma plac cand in culori, cand fara culori. Uneleori vesel, alteori trist. Uneleori simt faptul ca sunt singur, alteori nu-mi pasa.
-Ce e mai important pentru tine, partea reala sau cea spirituala?
-Nimic din ce vad sau aud, ci doar ce simt. Cand nu mai simt inseamna ca mi-a murit realitatea.
-Realitatea? Cand realitatea e reala pentru tine?
-Cand vad prea multa culoare acolo unde nu era si cand miroase a parfum acolo unde era praf.
-Mai poti?
-Da, nu vezi? Zambesc.
-De ce zambesti?
-Pentru ca stiu cat de fals poate fi falsul si stiu ca tu nu ma crezi ca pot sa stiu.
-De ce ai ochii verzi?
-Pentru ca s-au inverzit de la natura din jurul meu. Si pentru ca uneori sunt fericit.
-De ce doar uneori?
-De cele mai multe ori ma gandesc ca fericirea nu e a mea.
-De ce te joci in culori dar arati numai negrul si verde?
-Pentru ca simt nevoia sa creez dupa ce distrug.
-De ce taci?
-Pentru ca atunci nu stii ce gandesc.
-De ce zambesti iar?
-Simt ca se mai inchide un cerc si mi-ar place sa fiu in el. Doar eu!
Tu pui intrebari sau dai raspunsuri?
joi, 18 septembrie 2008
miercuri, 17 septembrie 2008
l-am gasit...
…locul in care nu pot gandi!
Da! Chiar exista un loc in care nu pot sa gandesc. Pur si simplu stau, si parca sunt pierdut in timp si spatiu. Un loc sinistru. Un loc in care e foarte multa liniste. Aproape ca nu are cine sa te deranjeze. Nici macar prorpiile ganduri.
Am incercat sa ma gandesc la ceva anume, dar nu reuseam decat cateva secunde si pe urma totul se estompa. Mintea nu mai functiona. Ideile nu mai existau. Oricare ar fi fost subiectul.
In locul acela nu ma pot gandii decat la un singur lucru. Unul singur. Dar e atat de dramatic si de urat incat pur si simplu refuz sa o fac. Constient sau nu, dar nu o fac! E locul care, candva ma va umple de durere. Locul care, candva ma va astepta in aceiasi liniste ce-l caracterizeaza.
Locul asta chiar exista! Nu incercati sa va ganditi unde ar putea fi! Nu are rost! Chiar nu are…
Da! Chiar exista un loc in care nu pot sa gandesc. Pur si simplu stau, si parca sunt pierdut in timp si spatiu. Un loc sinistru. Un loc in care e foarte multa liniste. Aproape ca nu are cine sa te deranjeze. Nici macar prorpiile ganduri.
Am incercat sa ma gandesc la ceva anume, dar nu reuseam decat cateva secunde si pe urma totul se estompa. Mintea nu mai functiona. Ideile nu mai existau. Oricare ar fi fost subiectul.
In locul acela nu ma pot gandii decat la un singur lucru. Unul singur. Dar e atat de dramatic si de urat incat pur si simplu refuz sa o fac. Constient sau nu, dar nu o fac! E locul care, candva ma va umple de durere. Locul care, candva ma va astepta in aceiasi liniste ce-l caracterizeaza.
Locul asta chiar exista! Nu incercati sa va ganditi unde ar putea fi! Nu are rost! Chiar nu are…
marți, 16 septembrie 2008
de toate...pentru toti
de departe, cele mai tari spoturi publicitare le au cei de la Orange!
cel mai bun plan tarifar il au oamenii de la Cosmote!
insa Vodafone ramane Vodafote! (tata lor)
de astazi sunt utilizator 'full option'...am un numar pentru fiecare retea in parte, sunt pregatit sa fiu gasit oricand, oriunde...la cele mai mici tarife
numerele...le dau doar in particulat :P:P:P
cel mai bun plan tarifar il au oamenii de la Cosmote!
insa Vodafone ramane Vodafote! (tata lor)
de astazi sunt utilizator 'full option'...am un numar pentru fiecare retea in parte, sunt pregatit sa fiu gasit oricand, oriunde...la cele mai mici tarife
numerele...le dau doar in particulat :P:P:P
luni, 15 septembrie 2008
marți, 9 septembrie 2008
17
Te priveam cum dormeai linistita. In acele clipe, tu erai singura mea lume. Doar tu, centrul universului meu. In urma, drumul batut o zi intreaga se inchisese, nu se mai vedea din el decat un punct alb, o amintire dulce, o stea mica si nebagata in seama. Da, era altceva, traiam un mement unic, traiam momentul perfect. Traiam! Realitatea este ciudata, uneleori cruda si nedreapta, orbitoare si atat de contradictorie incat, orice greseala, orice ezitare pare o nestemata. Dar credeam. Credeam cu tot sufletul ca te-am intalnit. Si poate inca mai cred!
In somnul tau, era altcineva poate si atunci. Dimineata, aproape m-am topit de durere, a trebuit sa plec, iar tu m-ai condus…renuntasei deja la vis? Ma chemai uneori, apoi uitai…vroiam sa vin dar dadeai inapoi, erai ocupata, prea ocupata pentru mine! Cum sa ma intorc? Cum? Mai aud uneori vocea suava, care ma chema. Dar parca era diluata, asteptam sa infloreasca, sa devina realitate, sa fie din nou frumos…pentru a putea pleca iar, intr-o zi, in lumea mea. In lumea noastra. Am nevoie de o certitudine. Si am sa vin in zbor daca e cazul, in visul tau. Visul, care era acolo. Era acolo ascuns, visul pe care inca visez sa il visezi, si sa crezi in el…visul care poate fi poarta catre adevarul nostru.
De ce m-ai chemat? De ce am venit? Inca nu am gasit un raspuns. Te privesc uneori in poze. Am gasit oare oglinda prin care sa te simt aproape? Pozele imi pot oferii, ce nu-mi poate oferii visul in care tu esti prezenta? Ma intrebam…ma intreb de fiecare data, de ce? Stii? Pentru un vis, fereastra realitatii e prea stramta, doar dorul tau o poate face sa se deschida cosmic, o trecere intre cea care esti si cea care poti fi. O treecere intre vis, speranta si certitudine.
In somnul tau, era altcineva poate si atunci. Dimineata, aproape m-am topit de durere, a trebuit sa plec, iar tu m-ai condus…renuntasei deja la vis? Ma chemai uneori, apoi uitai…vroiam sa vin dar dadeai inapoi, erai ocupata, prea ocupata pentru mine! Cum sa ma intorc? Cum? Mai aud uneori vocea suava, care ma chema. Dar parca era diluata, asteptam sa infloreasca, sa devina realitate, sa fie din nou frumos…pentru a putea pleca iar, intr-o zi, in lumea mea. In lumea noastra. Am nevoie de o certitudine. Si am sa vin in zbor daca e cazul, in visul tau. Visul, care era acolo. Era acolo ascuns, visul pe care inca visez sa il visezi, si sa crezi in el…visul care poate fi poarta catre adevarul nostru.
De ce m-ai chemat? De ce am venit? Inca nu am gasit un raspuns. Te privesc uneori in poze. Am gasit oare oglinda prin care sa te simt aproape? Pozele imi pot oferii, ce nu-mi poate oferii visul in care tu esti prezenta? Ma intrebam…ma intreb de fiecare data, de ce? Stii? Pentru un vis, fereastra realitatii e prea stramta, doar dorul tau o poate face sa se deschida cosmic, o trecere intre cea care esti si cea care poti fi. O treecere intre vis, speranta si certitudine.
luni, 8 septembrie 2008
luni, 1 septembrie 2008
duminică, 31 august 2008
...si a fost VARA
Cand simt ca vara trece,
Doar amintirile raman…
Cand bate vantul rece,
Spunandu-mi, ramas bun
Ramas bun!
Doar amintirile raman…
Cand bate vantul rece,
Spunandu-mi, ramas bun
Ramas bun!
vineri, 29 august 2008
4 face 2x2
Obosit si plictisit de atata umblat prin ploaie sa asezat la umbra unui nuc batran. Nu stia daca apa care ii curgea pe fata erau picaturi de ploaie sau sudoarea efortului depus, pentru a ajunge dincolo. Tot ce vroia in acel moment era sa se odihneasca si sa bea o cana de apa rece. Il dureau picioarele si spera sa se opreasca cat mai curand ploaia pentru a putea continua calatoria.
“Paragina multa, rugina la genunchi si uscatura la raguseala”…asa ii spusese un domn in tren, in timp ce se intorcea de la mare! Nu intelegea de ce i-a venit tocmai asta in cap, si incerca sa gaseasca o legatura cu situatia in care se afla el, dar era zadarnic. Se gandea la faptul ca umbrela a lasat-o in cui, la plecare, crezand ca vremea va fi frumoasa…”ghitusca masii de treaba, daca o aveam acum putea continua si pe ploaie”
Calatorea spre o destinatie necunoscuta, spre un loc magic despre care se zvonea ca obiectele urca la deal singure, in loc sa o ia la vale, ca acolo exista o piramida a destinului si daca iti pui o dorinta in fata ei se va indeplini, dar pe dos! Pe o plaja pustie, un om statea intins la soare si i-a povestit despre acest loc unic. Neavand nimic de pierdut si chiar nimic de riscat, a decis sa plece in cautarea locului cu pricina. Dorinta lui era sa-si intalneasca jumatatea, si prin urmare trebuuia sa isi puna, in fata piramidei, dorinta de a fi singur intotdeauna! Dar ploaia nu se opera! Soarele ardea si nucul incepea sa nu-i mai ofere protectia de care avea nevoie. Era o zi de marti. Poate miercuri va fi mai bine!
...si vara se scurge ca berea pe tricou :I
“Paragina multa, rugina la genunchi si uscatura la raguseala”…asa ii spusese un domn in tren, in timp ce se intorcea de la mare! Nu intelegea de ce i-a venit tocmai asta in cap, si incerca sa gaseasca o legatura cu situatia in care se afla el, dar era zadarnic. Se gandea la faptul ca umbrela a lasat-o in cui, la plecare, crezand ca vremea va fi frumoasa…”ghitusca masii de treaba, daca o aveam acum putea continua si pe ploaie”
Calatorea spre o destinatie necunoscuta, spre un loc magic despre care se zvonea ca obiectele urca la deal singure, in loc sa o ia la vale, ca acolo exista o piramida a destinului si daca iti pui o dorinta in fata ei se va indeplini, dar pe dos! Pe o plaja pustie, un om statea intins la soare si i-a povestit despre acest loc unic. Neavand nimic de pierdut si chiar nimic de riscat, a decis sa plece in cautarea locului cu pricina. Dorinta lui era sa-si intalneasca jumatatea, si prin urmare trebuuia sa isi puna, in fata piramidei, dorinta de a fi singur intotdeauna! Dar ploaia nu se opera! Soarele ardea si nucul incepea sa nu-i mai ofere protectia de care avea nevoie. Era o zi de marti. Poate miercuri va fi mai bine!
...si vara se scurge ca berea pe tricou :I
joi, 28 august 2008
Ghidul nesimtitului
Gata!
Pentru cei care inca mai cred ca nu sunt 'un nesimtit de calitate', m-am hotarat sa iau lectii serioase in sensul asta, si sa devin 'nesimtit cu carte'.
In sensul asta ma apuc de citit "Ghidul nesimtitului" al lui Radu Paraschivescu, si sper sa se lipeasca ceva de mine. :) de ce altii poate si eu sa nu paote? de ce ei este, si eu sa nu fie? de ce sa fi d'ala bun si cilivizat (da stiu, -civilizat-)? de ce sa faci bine in stanga si-n dreapta, cand poti sa nu faci? de ce? eh las ca am sa ma documentez cum se face si-o sa vedeti voi :P
De azi am un decalog dupa care ma voi ghida in viata!
Decalogul nesimtitului
Cele 10 reguli care definesc lipsa de bun-simt
1. Fii strident. Lupta cu toate mijloacele impotriva discretiei.
2. Nu te gandi la ceilalti. Fii egocentric.
3. Patrunde pretutindeni. Nu te lasa marginalizat.
4. Fa prozeliti. O sa vezi ca nu e foarte greu.
5. Batjocoreste lucrurile grave. Practica persiflarea mai ales cand nu e cazul.
6. Arata-te opac la argumentele celorlalti. Eventual, refuza-le de plano.
7. Cauta mereu prim-planul. Incearca sa fii contaminant.
8. Evita sa-ti pui intrebari. Drumul tau e unul al certitudinilor.
9. Convinge lumea sa se plieze pe setul tau de nonvalori. Nu accepta compromisuri.
10. Nu uita ca marele tau dusman e bunul-simt. Combate-l cu fiecare gest si cuvant.
miercuri, 27 august 2008
Bravo tigane!
Am mai spus-o odata, atunci mai mult in gluma...acum ma simt nevoit sa ma repet, si de data asta serios: Nu toti ne nastem Banel Nicolita!
ps: ofsaidul tiganesc nu se pune! 'a ciordit-o si el rromaneste! :D
ps: ofsaidul tiganesc nu se pune! 'a ciordit-o si el rromaneste! :D
joi, 21 august 2008
Leapsa de la Mirey :)
Ce face(este) Razvan si nu fac(sunt) restu':
>Eu sunt EU. Nu stiu cine sunt, de ce am ajuns pe lume si incotro ma indrept. Si spre deosebire de altii, nici nu ma intereseaza.
>Iubesc. Imi iubesc familia (parintii, bunicii), iubesc viata, iubesc tot ce e simplu si frumos, o iubesc pe “EA a mea” (desi nu stiu sigur cine e...imi place sa cred ca am intalint-o, dar poate ca ma insel)
>Eu sunt genul care nu ma simt “acasa” decat primele minute, dupa ce ma intorc dintr-o calatorie mai lunga. (“Nicaieri nu-i mai bine ca acasa”, la mine nu functioneaza).
>Sunt genul de om care port cele mai bune haine in cele mai proaste momente, si niciodata nu sunt ‘la moda’ (nici moda nu e ‘la mine’)
>Sunt cret. Sunt foarte cret. Sunt cel mai cret. (la propriu…parul, zic…)
>Nu imi place sa fiu in centrul atentiei la petreceri, desi merg cu mare drag intotdeauna.
>Niciodata nu mint…decat de doua ori pe saptamana, si atunci doar in scopuri caritabile, in fata oglinzii…
>Nu cred in destin, dar nici in absenta lui…traiesc pur si simplu…
Ce fac restu' si nu face Razvan:
>Unii asteapta sa fie bagati in seama, altii se baga ei in seama…eu nu (tac si cand e, dar si cand nu e cazul)
>Multi asteasta sa le pice bogatia din cer (casinouri, loto, chestii d’astea…), altii muncesc pentru a fi bogati…eu nu vreau sa fiu bogat, eu vreau sa fiu FERICIT!
>Oamenii merg pe principiul ca atunci “cand te frigi cu ciorba, suflii si in iaurt”…eu m-am fript cu ‘iaurt’ si de atunci nu mai mananc ‘ciorba’ (nu glumesc)
>Cand au un talent (de a scrie, de exemplu), oamenii exploateaza latura asta…eu, cu greu am fost convins sa ‘public’ cateva versuri scrise de mine (asa’zise poezii)
>Ei (oamenii) invata din gresesile lor si ale altora…eu invat din reusite (ale mele sau ale altora)
>In general, oamenii asculta muzica in functie de starea sufleteasca pe care o au…eu imi schimb starea sufleteasca in functie de muzica pe care o ascult.
>Multi oameni, tinerii in special, vor sa ajunga la Bucuresti, sa se stabileasca aici, sa aibe o cariera profesionala aici…eu sunt ‘aici’, dar as pleca cu prima ocazie, cu primul tren (chiar si cu bicicleta) si m-as stabilii undeva departa de “capitalisti” (Iasi si Brasov raman principalele posibile destinatii)…mai mult, m-as muta si la tara (si cum spuneam intr-un post anterior…o voi face candva)
>Cand ceva incepe bine, sunt mai precaut…nu mai bucuros, ca restul ‘umanoizilor’ (punct)
ps: interesanta treaba asta cu "leapsa" pe blog...iete ca mi-a venit si mie randul...si cine altcineva ma putea provoca decat Mirey :) (aaa si pe Cris a provocat-o...o asteptam si pe ea sa 'raspunda' )
pps: nu prea am multe bloguri pe care le vizitez asa ca nu pot preda aceasta 'leapsa' decat lui FaraSens (sper sa accepte si el provocarea)...ia zi Leo, te bagi?
ppps: cu ocazia postului asta, blogul meu a ajuns la frumoasa cifra de 100 de articole!
pppps: din nou pauza. o sa plec iar din oras asa ca...sa aveti grija de voi!
ppppps: post scriptum la post-post scriptum dupa un post scriptum. capishi? nici eu :D
Orgoliu. Iubire. Doua lucruri total diferite!
Sunt barbat. Si ca toti barbatii, orgoliul e unul din cele mai importante lucruri. Nu indrazni sa iti pui ambitia cu mine. Sunt pregatit sa ’pierd’ alte lucriri, mai putin lupta asta. Nu-ti va merge, contra orgoliului meu. Stii foarte bine asta. De ce nu accepti? Cel mai destept cedeaza. Eu nu sunt cel mai destept. Nu cedez nici mort...
Niciodata nu poti sti pe cine prinde drag, doamna cu coasa, asa ca nu imi place sa las pe altadata ceea ce pot demontra azi. Niciodata nu te astepta sa ma dau batut. Niciodata nu sti cand vine ’clipa’ asa ca, trebuie sa fi pregatit pentru orice, oricand...si sa ai toate (sau macar cele mai importante) socoteli cu viata , incheiate! Asa ca raspund oricarei provocari, si incerc sa ies mereu cu fruntea sus!
Ai de gand sa ma provoci? Crezi ca pot ramane indiferent? Crezi gresit. Nu raman indiferent la nimic. Nimic din ceea ce trece pe langa mine nu imi este indiferent, desi uneleori las impresia asta. Voi raspunde oricarei provocari. Poate sa fie ea si una tampita. Important este sa demonstrez. Sa IMI demonstrez, si sa nu ma las calcat in picioare...
Intr-un singur caz, origoliul nu isi are locul. CAND IUBESTI! Nu fi orgolios cu persoana iubita! Nu fi posesiv si nu fi gelos! Orgoliul prostesc duce la...la ce poate fi mai rau intr-o relatie. In ciuda iubirii! Trebuie sa sti sa lasi de la tine, sa accepti si anumite compromisuri pentru ca totul sa fie ’bine si frumos’. Si la fel de important este ca orgoliul sa nu te puna in situatia de a reprosa partenerului, ceea ce ai facut tu pentru el/ea si ceea ce nu ai primit in schimb. Nu fi orgolios cand iubesti. Fa-te IUBIT....
„Iubesc, am curaj si ma tem!”
Niciodata nu poti sti pe cine prinde drag, doamna cu coasa, asa ca nu imi place sa las pe altadata ceea ce pot demontra azi. Niciodata nu te astepta sa ma dau batut. Niciodata nu sti cand vine ’clipa’ asa ca, trebuie sa fi pregatit pentru orice, oricand...si sa ai toate (sau macar cele mai importante) socoteli cu viata , incheiate! Asa ca raspund oricarei provocari, si incerc sa ies mereu cu fruntea sus!
Ai de gand sa ma provoci? Crezi ca pot ramane indiferent? Crezi gresit. Nu raman indiferent la nimic. Nimic din ceea ce trece pe langa mine nu imi este indiferent, desi uneleori las impresia asta. Voi raspunde oricarei provocari. Poate sa fie ea si una tampita. Important este sa demonstrez. Sa IMI demonstrez, si sa nu ma las calcat in picioare...
Intr-un singur caz, origoliul nu isi are locul. CAND IUBESTI! Nu fi orgolios cu persoana iubita! Nu fi posesiv si nu fi gelos! Orgoliul prostesc duce la...la ce poate fi mai rau intr-o relatie. In ciuda iubirii! Trebuie sa sti sa lasi de la tine, sa accepti si anumite compromisuri pentru ca totul sa fie ’bine si frumos’. Si la fel de important este ca orgoliul sa nu te puna in situatia de a reprosa partenerului, ceea ce ai facut tu pentru el/ea si ceea ce nu ai primit in schimb. Nu fi orgolios cand iubesti. Fa-te IUBIT....
„Iubesc, am curaj si ma tem!”
miercuri, 20 august 2008
...si mirosul crinilor albi...
El, intr-un fotoliul din piele rosie, asezat in mijlocul camerei sufocate de atata mobila. In jeansi, descult, cu camasa albastra, cu gulerul ridicat si manecile suflecate. Tine in maini o carte fara coperti si nu pare ca citeste. Asteapta parca, sa afle cum se sfarseste povestea de dragoste. Fata ii e lipsita de orice fel de traire. O expresie sobra de pe care nu poti citi nimic. Enigamtic. Si enervant de cuminte...
Ea, in aceiasi camera cu fotografiile lipite prost pe toti cei cinci pereti. Goala. Sta langa fereastra deschisa, pe care se strecoara cativa stropi de ploaie. Viseaza cu ochii deschisi. Langa ea, vaze pline cu crini albi. Mirosul lor puternic aproape doare. La fel si melancolia ei. Si doar un bec deschis, umbrintu-i pe jumatate trupul perfect...
Intre ei, o distanta usturatoare! Fac parte din lumi diferite, si nu sunt pregatiti sa infrunte iubirea! Ii geala doar visul. Visul desenat cu creta, de ingeri, in noptile cand s-au iubit! Visul tainuit de ceasuri fara cifre. Visul ce nu incape in intunericul noptii. Ca intr-un film regizat prost. Si speranta. Speranta si mirosul crinolor albi...
Ea, in aceiasi camera cu fotografiile lipite prost pe toti cei cinci pereti. Goala. Sta langa fereastra deschisa, pe care se strecoara cativa stropi de ploaie. Viseaza cu ochii deschisi. Langa ea, vaze pline cu crini albi. Mirosul lor puternic aproape doare. La fel si melancolia ei. Si doar un bec deschis, umbrintu-i pe jumatate trupul perfect...
Intre ei, o distanta usturatoare! Fac parte din lumi diferite, si nu sunt pregatiti sa infrunte iubirea! Ii geala doar visul. Visul desenat cu creta, de ingeri, in noptile cand s-au iubit! Visul tainuit de ceasuri fara cifre. Visul ce nu incape in intunericul noptii. Ca intr-un film regizat prost. Si speranta. Speranta si mirosul crinolor albi...
De citit!
"Adevarat va spun ca lumea asta e atat de frumoasa..." (Tudor Chirila)
"Unde sunt relatiile de care vorbeam, pe care le speram, in care investeam suflet si inima, ce veneau cu imbratisarile alea stranse intre iubiti, saruturile alea patimase, mangaierile repetate la nesfarsit, soaptele in miez de noapte, lacrimile calde si sarate ce plecau de la un ochi si se uscau pe obrajii ochilor celuilalt, unde sunt?" (Cabral)
"...daca am avea nebunia sa ne urmam iluziile fara sa avem nevoie de certitudini..." (Octavian Paler)
"10. Sa nu bei regulat. Sa nu bei de suparare. Sa nu bei pentru ca se cere sau se impune. Sa nu bei din teribilism. Sa nu bei din solidaritate. Sa nu bei ca esti mai fraier. Nu esti. Sa nu bei ca esti singur. Sa nu bei ca sa evadezi. De-abia atunci esti prins. Sa nu bei ca sa uiti. Iti vei aduce aminte cand te vei trezi." (Tudor Chirila)
"Pe bune, viata e frumos, de ce sa ne batem capul cu trezit de dimineata, cu pedalat la munca, cu responsabilitati, cu urecheli… cand am putea sta acasa linistiti si nederanjati decat de periodice caderi ale netului, cablului, sau chefului de orice…" (Cabral)
*dupa parerea mea, sunt cele mai tari posturi, publicate in ultimul timp, pe 3 din blogurile fregventate de mine! cititi ca merita :) (click pe fiecare in parte)
"Unde sunt relatiile de care vorbeam, pe care le speram, in care investeam suflet si inima, ce veneau cu imbratisarile alea stranse intre iubiti, saruturile alea patimase, mangaierile repetate la nesfarsit, soaptele in miez de noapte, lacrimile calde si sarate ce plecau de la un ochi si se uscau pe obrajii ochilor celuilalt, unde sunt?" (Cabral)
"...daca am avea nebunia sa ne urmam iluziile fara sa avem nevoie de certitudini..." (Octavian Paler)
"10. Sa nu bei regulat. Sa nu bei de suparare. Sa nu bei pentru ca se cere sau se impune. Sa nu bei din teribilism. Sa nu bei din solidaritate. Sa nu bei ca esti mai fraier. Nu esti. Sa nu bei ca esti singur. Sa nu bei ca sa evadezi. De-abia atunci esti prins. Sa nu bei ca sa uiti. Iti vei aduce aminte cand te vei trezi." (Tudor Chirila)
"Pe bune, viata e frumos, de ce sa ne batem capul cu trezit de dimineata, cu pedalat la munca, cu responsabilitati, cu urecheli… cand am putea sta acasa linistiti si nederanjati decat de periodice caderi ale netului, cablului, sau chefului de orice…" (Cabral)
*dupa parerea mea, sunt cele mai tari posturi, publicate in ultimul timp, pe 3 din blogurile fregventate de mine! cititi ca merita :) (click pe fiecare in parte)
marți, 19 august 2008
"intoarce-te cand dorm"
luni, 18 august 2008
Copilarii pierdute!
by Deko
De cand cu lumea asta internautica se pierd jocurile copilariei. Ati observat? Copilariei mele, copilariei noastre…nu mai vezi copii care sa se joace pe-afara. Unde sunt gastile alea frumoase dinainte care jucau ‘21’ la garaj, sau ‘miuta’…fetele care toata ziua sareau elastecul si jucau sotronu, nebunii care se alergau la leapsa, tevile cu corneete au disparut, pitita, tarile, lapte gros, capra (jocul, nuu…) eheee. Copii nu mai ies afara. Oare cum o fi sa vezi jucandu-se leapsa cu laptopul in brate prin cartier? Pitita online…unu stinge monitoruu si restu pleaca, fiecare pe cate un site diferit...Nu mai bate nimeni mingea, cum o faceam noi., fotbalul intre blocuri se joaca online acum, Fifa. CS a luat locul pistoalelor cu apa si tevilor cu cornete…’tara-tara vrem ostasi’-‘pe cine’ (enter)….’frate sper ca nu ma sparge la firewall’…
Generatiile viitoare vor avea toti 1.20m, galbeni la fata, n-or sa iasa din casa daca bate vantul…ba dar daca ne ataca vredata hoardele…pai si-au luat-o frate: click-stanga bang-bang ca mi-am luat topor de 300damage si i-am spart sa moara….
Si inconstienta de cand eram copii a disparut. Probabil ca fiecare avea in spatele blocului un leagan ruginit, care se mai tinea intr-un singur surub, dar in care ne dadeam toata ziua fara nici un stres…te urcai in el, toti prietenii erau in jur si te incurajau: “Pan’la bara, pan’la bara…” si tu te dadeai cat te tineau putirile, si nu putea sa ti se intample nimic. Dupa care cresti, devi adult responsabil si nu nene..cum sa ma urc eu in asa ceva sa se rupa cu mine..no no…dar ca matur responsabil ce faci? Te uric intr-o Dacia Logan si mergi cu 160km/h..dar esti in siguranta…160km/h, o tona de metal si n-are ce sa ti se intample pentru ca esti adult responsabil…dar leaganul ala e o prostie…
Pacat!
sâmbătă, 16 august 2008
...si visul continua...
S-a mai scris vreodata despre dragoste? Probabil ca da! Despre povesti nemuritoare cu printese si cavaleri calare. Despre iubiri imposibil care se aduna in stomac si-si mesteca durerea (nu mai stiu unde am citit asta dar suna bine). Despre suferinta in iubire, despre distanta care nu poate fi daramate decat in doi. Furia neputintei de a mai iubii pe altcineva dar cu speranta de a o iubii si a fi iubit din nou de ea EA!
E frumos sa-ti amintesti privirea si zambetul care te-au facut sa te indragostesti nebuneste de EA! Sa spui ca EA este ACEEA si sa lupti pana la capat, chiar si in cele mai dificile situatii. Sa sti cand sa inchizi ochii si cand sa lasi de la tine, pentru ca firul fragil ce va leaga sa nu se rupa. Sa fi recunoscator ca face parte din viata ta, chiar si daca nu o poti saruta in fiecare seara, de noapte buna!
Ziua in care am reinceput sa sper a fost defapt o clipa. A fost clipa in care m-a facut sa cred ca de fapt am trait iubirea perfecta iar ceea ce mi s-a intamplat a fost pentru ca Dumnezeu a vrut sa am parte de tot ce e mai bun. E frumos sa privesti lucrurile din perspectiva omului care se simte iubit…iti da speranta de mai bine si traiesti cu ideea ca “EA” e undeva acolo si asteapta sa o intalnesti…te asteapta cu bratele deschise, cu dragoste loiala, plina de respect, admiratie si tot ceea ce presupune o iubire ca in povesti!
Acea clipa. La inceput frumos, nebunesc...de ce nu, copilaresc. Totul era frumos si nimic nu ma putea face sa cred ca se va termina vreodata. Apoi am primit prima ”lovitura”, cand am revenit cu picioarele pe pamant. Dupa aceea, ceva m-a facut sa cred ca trebuie sa mai incerc - dragostea. Am lasat totul in urma si am continuat. Bine zis "am continuat" pentru ca asa a fost...nimic nu se schimbase, "era aceeasi". Insa m-am incapatanat sa cred ca merita sa incerc.
Nu stiu daca am gresit, pentru ca iubeam si dragostea iti ia mintile cateodata, te face sa devii euforic, sa crezi ca totul este si va fi frumos. Asa se si poate intampla, insa trebuie sa exista aceeasi dorinta,"un viitor impreuna". Am lasa multe in urma, am lasat deoparte, am incercat sa fiu "cel mai bun" si poate am gresit. Acum, dupa aproape un an, am invatat un lucru: "sunt eu, nu vreau sa fiu cel mai bun, vreau doar sa fiu eu asa cum multa lume m-a cunoscut si m-a apreciat". Stiu ca nu am nimic special la mine, la prima vedere, insa stiu sigur ca am un suflet mare si o mare dorinta de a iubii si a fi iubit.
Dupa un an, pot spune ca m-am maturizat mai mult, ca am invatat mai multe lucruri despre viata si ca am invatat ca "increderea nu se cere ci se castiga", se castiga prin fapte. Sper ca in viitor sa fiu acelasi baiat care zambea si de ce nu...sa fiu acelasi "pusti" incapatanat si orgolios...asa cum numai eu sunt!
*buna dimineata Soare! Naratorul e din nou viu! Si eu odata cu el!
Voi ce mai faceti!
E frumos sa-ti amintesti privirea si zambetul care te-au facut sa te indragostesti nebuneste de EA! Sa spui ca EA este ACEEA si sa lupti pana la capat, chiar si in cele mai dificile situatii. Sa sti cand sa inchizi ochii si cand sa lasi de la tine, pentru ca firul fragil ce va leaga sa nu se rupa. Sa fi recunoscator ca face parte din viata ta, chiar si daca nu o poti saruta in fiecare seara, de noapte buna!
Ziua in care am reinceput sa sper a fost defapt o clipa. A fost clipa in care m-a facut sa cred ca de fapt am trait iubirea perfecta iar ceea ce mi s-a intamplat a fost pentru ca Dumnezeu a vrut sa am parte de tot ce e mai bun. E frumos sa privesti lucrurile din perspectiva omului care se simte iubit…iti da speranta de mai bine si traiesti cu ideea ca “EA” e undeva acolo si asteapta sa o intalnesti…te asteapta cu bratele deschise, cu dragoste loiala, plina de respect, admiratie si tot ceea ce presupune o iubire ca in povesti!
Acea clipa. La inceput frumos, nebunesc...de ce nu, copilaresc. Totul era frumos si nimic nu ma putea face sa cred ca se va termina vreodata. Apoi am primit prima ”lovitura”, cand am revenit cu picioarele pe pamant. Dupa aceea, ceva m-a facut sa cred ca trebuie sa mai incerc - dragostea. Am lasat totul in urma si am continuat. Bine zis "am continuat" pentru ca asa a fost...nimic nu se schimbase, "era aceeasi". Insa m-am incapatanat sa cred ca merita sa incerc.
Nu stiu daca am gresit, pentru ca iubeam si dragostea iti ia mintile cateodata, te face sa devii euforic, sa crezi ca totul este si va fi frumos. Asa se si poate intampla, insa trebuie sa exista aceeasi dorinta,"un viitor impreuna". Am lasa multe in urma, am lasat deoparte, am incercat sa fiu "cel mai bun" si poate am gresit. Acum, dupa aproape un an, am invatat un lucru: "sunt eu, nu vreau sa fiu cel mai bun, vreau doar sa fiu eu asa cum multa lume m-a cunoscut si m-a apreciat". Stiu ca nu am nimic special la mine, la prima vedere, insa stiu sigur ca am un suflet mare si o mare dorinta de a iubii si a fi iubit.
Dupa un an, pot spune ca m-am maturizat mai mult, ca am invatat mai multe lucruri despre viata si ca am invatat ca "increderea nu se cere ci se castiga", se castiga prin fapte. Sper ca in viitor sa fiu acelasi baiat care zambea si de ce nu...sa fiu acelasi "pusti" incapatanat si orgolios...asa cum numai eu sunt!
*buna dimineata Soare! Naratorul e din nou viu! Si eu odata cu el!
Voi ce mai faceti!
still dreaming
Berea aia buna, pe plaja, dupa o noapte care din nou a fost mult prea scurta pentru a mai avea timp si de dormit…
Apa, care stie sa te iubeasca in felul ei, si nu te mai lasa sa iesi, odata ce te-a ‘captivat’ in maretia valurilor sale…
Tigaia aia buna si carafe de vin de la Poienita, cand iti canta la masa Ion Laceanu si Maria Dragomiroiu….
Concertele din fiecare noapte de la Galele Studentesti: Directia 5, COMPACT, Fara Zahar…Smiley si Parazitii in Tineretului…
Banana care ne duce si “ni zvarle” dupa ce inconjoara epava…si hidrobicicleta ce ne-a purtat pana la plasele pescarilor, in larg…
Pescarii si pescarusii de pe dig, si berea bauta cu varu’, cu burta in sus la soare, pe stabilopozi…
Ploaia scurta, care ne-a tinut sub umbrela sezlongului…pana ne-am hotarat sa sarim in apa...acolo picaturile nu mai erau ude….era doar legatura dintre cer si mare...
Deja imi lipsesc toate! Si pana la anu..pana la anu mai avem IARNA!
Apa, care stie sa te iubeasca in felul ei, si nu te mai lasa sa iesi, odata ce te-a ‘captivat’ in maretia valurilor sale…
Tigaia aia buna si carafe de vin de la Poienita, cand iti canta la masa Ion Laceanu si Maria Dragomiroiu….
Concertele din fiecare noapte de la Galele Studentesti: Directia 5, COMPACT, Fara Zahar…Smiley si Parazitii in Tineretului…
Banana care ne duce si “ni zvarle” dupa ce inconjoara epava…si hidrobicicleta ce ne-a purtat pana la plasele pescarilor, in larg…
Pescarii si pescarusii de pe dig, si berea bauta cu varu’, cu burta in sus la soare, pe stabilopozi…
Ploaia scurta, care ne-a tinut sub umbrela sezlongului…pana ne-am hotarat sa sarim in apa...acolo picaturile nu mai erau ude….era doar legatura dintre cer si mare...
Deja imi lipsesc toate! Si pana la anu..pana la anu mai avem IARNA!
vineri, 8 august 2008
Spune-mi ca ma iubesti!
Mai aproape de ingeri!
Azi e 08.08.'08! E o zi mai speciala! (cu toate ca a mai fost si 02.02.'02; 03.03.'03 si tot asa...) dar nu cu 8! 8 e mai speciala (nu degeaba m-am nascut eu pe 8) AIUREA!
Azi incep Jocurile Olimpice! Mult succes delegatiei Romaniei!
"Cauta iubirea cu inima, nu cu capul!" Mark Twain (from Crisu'...La Multi Ani pentru poimaine)
LA MULTI ANI CATALINA! (verisoara mea draga) LA MULTI ANI PENTRU MAINE!
Tot maine plec la MARE! Urmeaza o saptamana.....o saptamana.....
joi, 7 august 2008
La pescuit!
Stau. Citesc linistit “Scrisori imaginare”. Imi place. Cuvintele curg, pline de inteles, in fata mea. Sunt pe scarile din stape, la umbra nucului. Mirosul frunzelor si umbra racoroasa ma indeamna sa nu ma mai ridic pana nu termin cartea! Cuvintele curg in continuare. Laptopul e la incarcat. Ajuns la scrisoarea lui Paler catre Kafka, il aud pe Bebe :”ai ba rame?”. Incerc sa-l ignore si incep sa citesc cu voce tare si alert. “Ce faci ba citesti? Ce citesti?”…”Ma gandesc cum ati murit dumneavoastra, domnule Kafka…” . “Zi ba, ai rame? Sau ma duc la Gigi’al Zdarchi?” “N-am ba rame, nu mai consum. Incerc sa ma las!” Contrariat de raspunsul meu, insista pe tema cartii “Zi ma ce citesti? E pentru scoala?” …”De fapt, deosebirea dintre felul cum ati murit dumneavoastra si felul cum a murit Socrate, este…” Dialogul se opreste. Bebe pleaca neintelegand nimic. Reiau linistit lectura. Cuvintele curg. Nucul tine racoare. Laptopul s-a incarcat.
2 ore mai tarziu eram la pescuit. N-am prins nimic!
2 ore mai tarziu eram la pescuit. N-am prins nimic!
miercuri, 6 august 2008
Digul
"Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem la capat. Piatra uda
luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesubt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
inca intr-o zi vom renunta sa ma patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita c-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singur. Pot aluneca
sau pot inainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intruna de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?"
*Daca as incerca sa scriu eu ceva, oricum as fi mult prea influentat de scrisorile lui Paler.
**Mie imi place.
n-am avut curajul sa mergem la capat. Piatra uda
luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesubt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
inca intr-o zi vom renunta sa ma patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita c-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singur. Pot aluneca
sau pot inainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intruna de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?"
*Daca as incerca sa scriu eu ceva, oricum as fi mult prea influentat de scrisorile lui Paler.
**Mie imi place.
vineri, 1 august 2008
PENTRU CA NE PASA!
ESTI PIETON ?
Vino cu o sticla de apa plata.
ESTI CU MASINA ?
Vino cu un bax de plata.
UNDE ?
In piata din fata Casei Poporului- Palatul Parlamentului .
CAND ?
Duminica 03 August orele 10:00-13:00.
DE CE ?
PENTRU MARAMURES, BUCOVINA SI MOLDOVA. VII , DEPUI APA SI PLECI. ANONIMI, UMANITARI CUM POT FI ROMANII CAND LE PASA.
*MERGETI SI FACETI GESTUL ASTA! OAMENI AIA CHIAR AU MARE NEVOIE, SI CHIAR MERITA! E NEDREPT CE LI S-A INTAMPLAT!!!
**post preluat dupa http://www.cabral.ro/
Vino cu o sticla de apa plata.
ESTI CU MASINA ?
Vino cu un bax de plata.
UNDE ?
In piata din fata Casei Poporului- Palatul Parlamentului .
CAND ?
Duminica 03 August orele 10:00-13:00.
DE CE ?
PENTRU MARAMURES, BUCOVINA SI MOLDOVA. VII , DEPUI APA SI PLECI. ANONIMI, UMANITARI CUM POT FI ROMANII CAND LE PASA.
*MERGETI SI FACETI GESTUL ASTA! OAMENI AIA CHIAR AU MARE NEVOIE, SI CHIAR MERITA! E NEDREPT CE LI S-A INTAMPLAT!!!
**post preluat dupa http://www.cabral.ro/
joi, 31 iulie 2008
Drumul vietii!
Numai atunci cand iubesti
Simti daca dezamagesti,
Si chiar de-ti pare rau
O vei avea in gand mereu…
.....................................Suferinta!
Zambesti, razi si glumesti
Da! ti-ai dat seama ca iubesti.
Te simti implinit si bine,
Cand iubita-i langa tine…
......................................Fericirea!
Chiar de mic ai facut asta,
Mereu ai cautat joaca.
Si acum, ceva mai mare,
Fi copil in continuare...
......................................Copilaria!
Esti ajuns in miezul vietii,
Trecut-au anii tinereti.
Dar esti fericit si zambesti
Caci copiii tu ti-i cresti...
.....................................Maturitatea!
Acum mai invarsta esti,
Traiesti numai din povesti.
Repede timpul mai zboara
De la acea iubire de-o vara
Ce ramane pentru tine,
Doar o dulce amintire...
.....................................Batranetea!
Implinit si fericit
Te indrepti spre-acel sfarsit
Cand vei spune...
......................................Am murit!
Simti daca dezamagesti,
Si chiar de-ti pare rau
O vei avea in gand mereu…
.....................................Suferinta!
Zambesti, razi si glumesti
Da! ti-ai dat seama ca iubesti.
Te simti implinit si bine,
Cand iubita-i langa tine…
......................................Fericirea!
Chiar de mic ai facut asta,
Mereu ai cautat joaca.
Si acum, ceva mai mare,
Fi copil in continuare...
......................................Copilaria!
Esti ajuns in miezul vietii,
Trecut-au anii tinereti.
Dar esti fericit si zambesti
Caci copiii tu ti-i cresti...
.....................................Maturitatea!
Acum mai invarsta esti,
Traiesti numai din povesti.
Repede timpul mai zboara
De la acea iubire de-o vara
Ce ramane pentru tine,
Doar o dulce amintire...
.....................................Batranetea!
Implinit si fericit
Te indrepti spre-acel sfarsit
Cand vei spune...
......................................Am murit!
'cum sa ametesti de la un sarut'
Gandul imi zboara departe, ca de foarte multe ori, dealtfel. Amintirile o iau razna. Melancolia m-a cuprins si mi-a alungat somnul! Mi-e dor! Mi-e dor de ceea ce a fost demult…de ceea ce am trait candva si de ceea ce imi alimenteaza toate trairile, pe plan sentimental, de atunci! Mi-e dor de ultimul sarut!
Oare poti sa uiti sa saruti? Nu m-as mira. Cand e vorba de uitare, prea multe lucruri sunt posibile ca sa fiu sigur ca nu se poate uita cum sa saruti! (si nu ma refer doar la partea strict tehnica). Un lucru am invatat cu siguranta si nici nu l-am uitat. INCHIDE OCHII!
Cel mai greu e atunci cand te uiti in jur, ajungand sa nu mai intelegi de ce. Ca si acum, gandurile o iau razna sfaramandu-ti globul in care aveai de mult impresia ca existi,traiesti,ti-e bine...insa realizezi ca globul e atat de fragil si cel mai mic amanunt il poate distruge. Un sarut furat nu se pune! Nici un zambet fortat nu poate intotdeauna ascunde durerea din spatele sau! Iti dai seama ca tot ceea ce ai facut in fiecare zi, in ultimul an, nu e decat rutina, o rutina din care nu ai realizat nimic, o rutina care nu te-a invatat sa zambesti din nou sincer, o rutina in care tot ceea ce faci nu-si gaseste rostul, trecutul e mai puternic si singura dorinta e sa revina...trecurul sa devina viitor! Prezentul e rutina!
“Timpul e relativ!” intotdeauna timpul a fost foarte important. Suntem legati de timp permanent. Fie ca asteptam sa treaca cat mai repede si sa vina momentul mult visat, fie ca trecerea lui ne intristeaza atunci cand vrem sa ramana pe loc, timpul face doar ce stie…curge! Ati putea spune ca am o problema cu timpul. Nu e prima data cand ma leg de chestia asta! DA! Am o problema cu timpul! De cele mai multe ori il simt ca pe cel mai mare dusman! Cand vreau sa treaca, sta. Cand vreau sa stea, zboara. In general, timpul nu a fost de partea mea! “Imtreaba-l pe domnul de langa tine daca stie cum sa intoarca trenul si sa opreasca timpul”. De-as fi stiut sa iau decizia corecta la timp…dar nu mai e loc de regrete…daca tot a trecut, nu-mi ramane decat sa nu regret, sa traiesc visand la gustul ametitor al ultimului sarut si sa spun pentru a ‘n’-a oara ca SPERANTA MOARE ULTIMA!
*naratorul din mine a obosit! Urmeaza Paler!
ciao
Oare poti sa uiti sa saruti? Nu m-as mira. Cand e vorba de uitare, prea multe lucruri sunt posibile ca sa fiu sigur ca nu se poate uita cum sa saruti! (si nu ma refer doar la partea strict tehnica). Un lucru am invatat cu siguranta si nici nu l-am uitat. INCHIDE OCHII!
Cel mai greu e atunci cand te uiti in jur, ajungand sa nu mai intelegi de ce. Ca si acum, gandurile o iau razna sfaramandu-ti globul in care aveai de mult impresia ca existi,traiesti,ti-e bine...insa realizezi ca globul e atat de fragil si cel mai mic amanunt il poate distruge. Un sarut furat nu se pune! Nici un zambet fortat nu poate intotdeauna ascunde durerea din spatele sau! Iti dai seama ca tot ceea ce ai facut in fiecare zi, in ultimul an, nu e decat rutina, o rutina din care nu ai realizat nimic, o rutina care nu te-a invatat sa zambesti din nou sincer, o rutina in care tot ceea ce faci nu-si gaseste rostul, trecutul e mai puternic si singura dorinta e sa revina...trecurul sa devina viitor! Prezentul e rutina!
“Timpul e relativ!” intotdeauna timpul a fost foarte important. Suntem legati de timp permanent. Fie ca asteptam sa treaca cat mai repede si sa vina momentul mult visat, fie ca trecerea lui ne intristeaza atunci cand vrem sa ramana pe loc, timpul face doar ce stie…curge! Ati putea spune ca am o problema cu timpul. Nu e prima data cand ma leg de chestia asta! DA! Am o problema cu timpul! De cele mai multe ori il simt ca pe cel mai mare dusman! Cand vreau sa treaca, sta. Cand vreau sa stea, zboara. In general, timpul nu a fost de partea mea! “Imtreaba-l pe domnul de langa tine daca stie cum sa intoarca trenul si sa opreasca timpul”. De-as fi stiut sa iau decizia corecta la timp…dar nu mai e loc de regrete…daca tot a trecut, nu-mi ramane decat sa nu regret, sa traiesc visand la gustul ametitor al ultimului sarut si sa spun pentru a ‘n’-a oara ca SPERANTA MOARE ULTIMA!
*naratorul din mine a obosit! Urmeaza Paler!
ciao
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
