Ne conformam?!

Ne conformam. Cred ca asta ar fi esenta existentei noastre, respectam regulile!

Fie ca vorbim de reguli de circulatie, de regulile comportamentului in societate, de regulile locului de munca, de relulile de politete, asta am invatat sa facem, sa ne conformam...

Ok, nu toti, marea majoritate. Ok, nu de fiecare data si nu toti la fel, fiecare respecta regulile pe care si le-a insusit sau pe care le considera ‚mai importante’!

Uite, luand drept exemplu regulile fixate de societate in relatia baiat-fata, barbat-femeie:

-iti cere numarul de telefon. Nu i-l dai, ca nu se face…si te conformezi regulii conform careia aia care da numarul din prima e usuratica.
-iesiti in oras prima data si vrea sa te sarute la despartire…dar tu nu-l saruti, ca nu se face, respecti alta regula cu toate ca buzele tale ard de dorinta unui sarut fierbinte
-te vezi cu el a nu-stiu-cata-oara si iti pune mana pe fund…Tu sari ca arsa si-l ‚servesti’ cu o replica dura sau chiar o ‚apostrofare’ fizica, ca “nu se face”… cu toate ca fundul tau, sanii tai, si alte parti ale corpului tau tanjesc dupa o atingere si-o mangaiere…

Si tot asa, urmand regulile impuse de altii, de alte curente, de alte timpuri, pui un zid intre tine si fericirea ta. Caci sa nu crezi ca fericirea este adusa de lucrurile mari. Au si ele un aport dar…lucrurile mici si ‚ordinare’ te fac fericit. Caci mai multe lucruri mici fac dintr-o zi banala, una buna, mai multe zile bune fac o saptamana buna…saptamani adunate care fac luni bune, ani buni…o viata buna.

Ai stat vreodata sa te gandesti cate lucruri mici ti-ai dorit si nu ai ajuns sa le faci pentru ca te conformezi voit sau nu, constient sau nu, unor reguli impuse de altii?

NU UITA ca lucrurile mici reprezinta esenta vietii, nu uita ca „o lumare poate face oricand ceea ce nu poate face soarele niciodata: sa lumineze noaptea”!